Joom!Fish config error: Default language is inactive!
 
Please check configuration, try to use first active language

COMUNICAT DE PRESĂ

 

 

  
  
  

 ASCULTă ce-ți FACE PLĂCERE

 
RTVU - Original - Live

 

 

hunedoara1

 

 

 

 
 
 
Google+

Horoscop zilnic

RizVN Login

Dacă ești autor, jurnalist sau
doar pasionat de muzică, fă-ți
un cont și te ajutăm să-ți
publici articolele, piesele
preferate sau poeziile pe site!
Te-am convins? Înregistreză-
te, durează doar câteva clipe!



User Rating: / 0
PoorBest 

Adunarea Generală a ONU a adoptat decizia de a continua Procesul de Negocieri Interguvernamentale (IGN) privind reforma Consiliului de Securitate (CS) și a inclus documentul elaborat de Reprezentantul Permanent al României la ONU și omologul său tunisian, în calitate de Co-Președinți ai IGN,  în documentele ce vor sta la baza negocierilor viitoare.

 

La 19 iulie 2017, Adunarea Generală a ONU (AG) a adoptat prin consens decizia de a continua „imediat”, pe parcursul celei de-a 72-a sesiuni anuale care va începe la 12 septembrie a.c., Procesul de Negocieri Interguvernamentale (IGN) privind reforma Consiliului de Securitate (CS). În sesiunea actuală a AG (cea de-a 71-a), negocierile privind reforma CS au fost conduse de Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga și omologul său tunisian, ambasadorul Khaled Khiari, cei doi diplomați fiind numiți în această poziție de către Președintele AG, Peter Thomson.

 

Decizia adoptată de AG include documentul redactat de către cei doi Co-Președinți ai IGN, intitulat „Elemente comune și aspecte pentru o examinare suplimentară”  („Elements of Commonality and Issues for Further Consideration”), între documentele ce vor sta la baza continuării procesului de negocieri privind reforma CS și „notează cu apreciere rolul activ și eforturile concrete pe care Co-Președinții IGN le-au întreprins, cu consultarea statelor membre, pentru realizarea cât mai curând a unei reforme cuprinzătoare a Consiliului de Securitate”.

 

Documentul  „Elemente comune și aspecte pentru o examinare suplimentară”, elaborat de către ambasadorii la ONU ai României și Tunisiei, identifică o serie de puncte de consens, precum și principalele subiecte asupra cărora pozițiile statelor membre continuă să difere substanțial, pentru toate cele cinci teme majore aflate pe agenda IGN: relația dintre Consiliul de Securitate și Adunarea Generală a ONU, mărimea CS și metodele de lucru ale Consiliului, categoriile de membri ai CS, dreptul de veto și reprezentarea regională.

 

În cadrul intervențiilor ce au urmat adoptării Deciziei, au luat cuvântul ambasadorii la ONU ai statelor Kuwait (în numele Grupului Arab), Sierra Leone (în numele Grupului African), Germania (în numele G4 – Germania, Japonia, India și Brazilia), St. Vincent și Grenadines (în numele Grupului L69), Pakistan (în numele Grupului United for Consensus), Ungaria, Egipt, Dominica (în numele grupului CARICOM), China, Federația Rusă și Singapore. Ambasadorul României a intervenit ultimul, în numele celor doi Co-Președinți ai IGN. A luat cuvântul, de asemenea, președintele AG ONU, Peter Thomson.

 

Toate intervențiile menționate au salutat adoptarea deciziei de continuare a procesului IGN și au exprimat aprecieri la adresa activității celor doi Co-Președinți și a manierei în care aceștia au condus negocierile. La rândul său, Președintele Peter Thomson le-a mulțumit ambasadorilor României și Tunisiei, în numele Adunării Generale. 

 

În intervenția sa, ambasadorul Ion Jinga a arătat că: „IGN este un proces politic deosebit de complex, de aceea reforma Consiliului de Securitate necesită o soluție politică. O astfel de soluție, cu siguranță există. Jocul de suma nula nu reprezintă, însă, o soluție. Dacă există voință, există și calea de avansare a acestui proces” („If there is a will, there is a way”). A subliniat că cei doi Co-Președinți au acționat întotdeauna cu bună credință și imparțialitate, conștienți de rolul esențial ce revine statelor membre: „Obiectivul nostru comun este acela de a face ca instituția Consiliului de Securitate să dispună de capacitatea de a răspunde spectrului tot mai larg de provocări care includ terorismul, crizele umanitare, violări ale drepturilor omului, conflicte armate, precum și probleme majore privind sănătatea și protecția mediului. Toate acestea necesită un răspuns coordonat, pentru că ceea ce se întâmplă astăzi într-un colț al planetei are ecouri imediate la mii de kilometri depărtare.”

 

Explicând abordarea folosită pentru conducerea negocierilor, ambasadorul României la ONU s-a referit la importanța consolidării încrederii între statele membre, ca o condiție esențială pentru reducerea divergențelor între pozițiile acestora: „Deoarece reforma Consiliului de Securitate poate avea consecințe geopolitice, IGN nu se poate rezuma la o simplă colecție de date și poziții. Scopul nu este acela de a identifica majorități și minorități de țări, ci o soluție acceptabilă pentru toți. Rolul acestui proces este de a construi punți și încredere, nu de a separa statele în diferite grupuri. În același timp, aspirațiile trebuie să aibă corespondent în realitate. În conducerea negocierilor, cei doi Co-Președinți au trebuit să țină cont de toate aceste aspecte.”

 

Elemente de context:

 

Numirea Co-Președinților procesului de negocieri interguvernamentale privind reforma CS se face de către Președintele AG, pe baza evaluării capacității acestora de a construi consensul în jurul unor soluții, nefiind supusă regulii rotației geografice. Dată fiind sensibilitatea subiectului, decizia este luată după consultarea membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate și a grupurilor de țări cu poziții diferite în acest proces.

Co-Președinții IGN conduc negocierile privind reforma CS și acționează, în numele Președintelui AG, pentru identificarea celor mai bune soluții și formule de compromis care să permită avansarea acestui proces. La negocieri participă toate cele 193 state membre ale ONU. Mandatul actualilor Co-Președinți acoperă durata celei de-a 71-a sesiuni a Adunării Generale. Este pentru prima dată când în această poziție de prestigiu în cadrul ONU a fost numit un diplomat român.

 

Reforma Consiliului de Securitate constituie un subiect aflat pe agenda ONU încă de la înființarea organizației, în anul 1945. Complexitatea și dificultatea procesului, larga diversitate de interese ale statelor membre și faptul că orice decizie de modificare a Cartei ONU presupune votul a cel puțin două treimi din numărul total de țări membre, inclusiv cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate, au făcut ca schimbările semnificative operate până acum în funcționarea CS să fie puține. Cea mai importantă a avut loc în anul 1965 și a constat în extinderea numărului de membri ne-permanenți de la șase la zece (în prezent Consiliul de Securitate are 15 membri : 5 permanenți și 10 ne-permanenți).

 

Tema a revenit în actualitate în anul 1992, la inițiativa Secretarului General Boutros Boutros-Ghali. În anul 2008, AG a adoptat Decizia 62/557 prin care sunt identificate cinci teme prioritare care să fie abordate în procesul de negociere a reformei CS: relația dintre Consiliul de Securitate și Adunarea Generală a ONU, mărimea CS și metodele de lucru ale Consiliului, categoriile de membri ai CS, dreptul de veto și reprezentarea regională.