Joom!Fish config error: Default language is inactive!
 
Please check configuration, try to use first active language

IMNUL RE-DEȘTEPTĂRII ROMÂNEȘTI

 

 

  
  
  

 ASCULTă ce-ți FACE PLĂCERE

 
RTVU - Original - Live

 

 

hunedoara1

 

 

 

 
 
 
Google+

Horoscop zilnic

RizVN Login

Dacă ești autor, jurnalist sau
doar pasionat de muzică, fă-ți
un cont și te ajutăm să-ți
publici articolele, piesele
preferate sau poeziile pe site!
Te-am convins? Înregistreză-
te, durează doar câteva clipe!



User Rating: / 0
PoorBest 

IMNUL RE-DEȘTEPTĂRII ROMÂNEȘTI

 

Din momentul apariţiei, „Deşteaptă-te, române” a fost un cântec menit să le fie alături românilor în cele mai grele momente ale istoriei lor. Versurile cântecului i-au chemat pe români la luptă, la (re)deşteptare. Iată câteva lucruri de ştiut despre Imnul Naţional al României:

Imnul actual al României este compus în contextul Revoluţiei de la 1848. Poetul Andrei Mureşanu (1816-1863) se afla pe atunci la Braşov în calitate de profesor la Colegiul Latino-German din localitate şi redactor la suplimentul literar „Foaie pentru minte, inimă şi literatură” al periodicului românesc „Gazeta Transilvaniei”. Lui îi va reveni misiunea compunerii unui cântec de luptă, care să mobilizeze masele, alături de proclamaţiile şi declaraţiile din presă din acele momente. Poezia a fost publicată în numărul 25 din 21 iunie 1948 al „Foii pentru minte, inimă şi literatură” sub titlul „Un răsunet”. După ce versurile au fost puse pe hârtie s-a ridicat problema identificării unui cântec adecvat acestora, menit să pună şi mai bine stihurile în valoare şi să le facă mai uşor de reţinut. Este o întreagă controversă cu privire la autorul de drept al melodiei. Sunt cunoscute trei ipoteze. Unele mărturii vorbesc de Andrei Mureşanu, părintele versurilor, ca fiind şi autorul melodiei. George Ucenescu, compozitor ucenic al lui Anton Pann, susţinea că el a fost cel care i-ar fi intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale şi, deci el ar fi „autorul moral” al melodiei. Cântecul religios „Din sânul maicii mele” se pare că ar sta la originea melodiei actualului Imn de stat al României. O teorie des uzitată şi încetăţenită în rândul opiniei publice româneşti îl desemnează pe Anton Pann, celebrul culegător şi profesor de muzică veche, ca fiind autorul melodiei. Venirea comuniştilor la putere în România aduce acest simbol vechi al libertăţii românilor în postura ingrată de cântec interzis, deoarece, în condiţiile eliberării aduse de armatele sovietice, deşteptarea clamată de Mureşanu devenea impropie, aducând mai degrabă aminte de libertatea pierdută, decât de cea câştigată. O dată cu abdicarea forţată a Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, şi alte marşuri şi cântece patriotice au fost interzise. O dată cu Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989, cântecul „Deşteaptă-te, române!”, practic instantaneu şi generalizat, a fost cântat ca un adevărat imn naţional, înlocuind imnul „Trei culori”. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, impunându-se majoritar, fără şovăială, sub formidabila presiune a manifestanţilor. Imnul este consacrat prin Constituţia din 1991. Simbolistica lui naţională şi rolul jucat în momentele cheie ale istoriei românesti-Războiul de Independenţă, Primul şi al Doilea Război Mondial, Revoluţia din decembrie 1989-au făcut ca opţiunea noului regim democratic de la Bucureşti să se îndrepte după 1989 către creaţia lui Andrei Mureşanu. Din 1998, la iniţiativa Senatului României, ziua de 29 iulie a devenit Ziua Imnului Naţional. Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele trei şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive .Timp de câţiva ani „Deşteaptă-te, române!” a fost şi imnul naţional al Republicii Moldova, fiind înlocuit în 1994 cu „Limba noastră” scris de preotul patriot Alexei Mateeevici. De-a lungul vremii, România a avut ca imnuri naţionale şi următoarele cântece:„Trăiască Regele” de Vasile Alecsandri, cântat între anii 1866-1948; „Zdrobite cătuşe”, în perioada 1948-1953, pe versuri de Aurel Baranga şi muzica de Matei Socor; „Te slăvim, Românie” ce caracteriza prietenia dintre Uniunea Sovietică şi statul român, fiind imn naţional între anii 1953-1977; „Trei culori”, în perioada 1977-1989, pe muzică de Ciprian Porumbescu. Titlul „Deșteaptă-te, române!” este în același timp social și național; social, deoarece impune o permanentă stare de a asigura tranziția către o lume nouă; național, deoarece alătură această deșteptare tradiției istorice. Imnul conține acest sublim „acum ori niciodată”, prezent și în alte imnuri naționale, de la „paion”-ul cu care grecii au luptat la Marathon și Salamina până la „Marseilleza” Revoluției franceze.

P.S. FRAȚI ROMÂNI! Situația țării noastre este una foarte delicată; într-o conjunctură internațională defavorabilă nouă, nu știu cum o scoatem la capăt. Ceea ce pot să-mi închipui acum este că România este asemenea unui copac bolnav, cu scoarța pe exterior și interior roasă și în continuă degradare: În exterior, fiindcă de 28 de ani s-a distrus toată tăria ei: Societate, Biserică, Armată, Școală, Sănătate, Tineret, Industrie, Cultură, Politică externă, Sufletul românesc, Tradiții, Obiceiuri...și câte și mai câte, cum ar spune românul de odinioară...

În interior, țara este șubrezită de cariile care nu se mai satură să sugă sângele din venele slăbite; de toți aceia., care puși de noi să ne fie în frunte și să scoată căruța din șanț, mai degrabă o afundă în detrimentul unei întregi nații, care a rezistat atîtor imperii apuse; nu se mai termină cu acest război româno-român, aducându-mi aminte încă odată de cuvintele lui Horia: „Părinte Raț: plâng, nu pentrucă îmi este frică de moarte; plâng fiindcă m-au trădat românii mei...” În interior, în speță în Ardeal, ne mai rod cariile autonomist-udemeriste, pe care dacă stau bine să-i analizez acum, după atâta amar de timp, nu sunt ei vinovați; Nu le poți cere mai mult; atâta știu, atâta pot. NOI, ROMÂNII, SUNTEM PRINCIPALII VINOVAȚI; NOI I-AM LUAT ÎN CÂRCĂ; CU VOTURILE LOR AU AJUNS MARI MAHĂRI ÎN PARLAMENT, GUVERN, PREFECTURI, PRIMĂRII... ACESTORA SĂ LE CEREM SOCOTEALA FAPTELOR LOR; ACEȘTIA SUNT CARIILE INTERNE CARE SAPĂ ACUM ȘI ÎN CONTIUNUARE LA DĂRÂMAREA COPACULUI CU SCOARȚA PUTREDĂ ȘI BOLNAVĂ , CARE ESTE SCUMPA NOASTRĂ ȚARĂ-ROMÂNIA.

Iată goarna Imnului Sfânt Românesc sună din nou: „DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE, DIN SOMNUL CEL DE MOARTE, ÎN CARE TE-ADÂNCIRĂ BARBARII DE TIRANI...” și... mustrarea scripturistică: „DEȘTEPTĂ-TE, TU CEL CE DORMI!”

Tuturor românilor, indiferent de etnie, sex, religie, opinii, dar cu dragoste de țară și neam românesc, de imn și steag tricolor, de constitiuție și glie străbună SĂNĂTATE, PACE, BUNĂSTARE, LINIȘTE și, nu în ultimul, rând cuvintele MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS, părintele nostru al creștinilor: „ÎNTRU ACEASTA VOR CUNOAȘTE TOȚI CĂ SUNTEȚI UCENICII MEI, DACĂ VĂ IUBIȚI UNII PE ALȚII CUM V-AM IUBIT ȘI EU ȘI DACĂ AVEȚI DRAGOSTE UNII FAȚĂ DE ALȚII”. ( Ioan 13, 34-35).

„REFLECȚII SUFLETEȘTI” vol. II,

Preot Ortodox Român Ilie Bucur Sărmășanul