Joom!Fish config error: Default language is inactive!
 
Please check configuration, try to use first active language

Voluntarii ardeleni depun jurământul pentru Țară

 

 

  
  
  

 ASCULTă ce-ți FACE PLĂCERE

 
RTVU - Original - Live

 

 

ziuafemeii

 Detalii si rezervari la RadioTv Unirea

 

 

 
 
 
Google+

Horoscop zilnic

RizVN Login

Dacă ești autor, jurnalist sau
doar pasionat de muzică, fă-ți
un cont și te ajutăm să-ți
publici articolele, piesele
preferate sau poeziile pe site!
Te-am convins? Înregistreză-
te, durează doar câteva clipe!



User Rating: / 0
PoorBest 

Voluntarii ardeleni depun jurământul pentru Țară

 

Expediția „Pe urmele Întregitorilor de Țară” la care au participat 48 maramureșeni, membrii și simpatizanți ai Filialei Maramureș ai Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, revine din Basarabia română și se oprește la Iași. Obiective culturale și istorice întâlnești, aici la Iași, la tot pasul dar ținta noastră a fost un loc sfințit de martirii Întregitori de Țară, originari din Transilvania și Bucovina de Nord, teritorii care până la anul 1918 au fost sub ocupație străină.

 

iasi1

 

 

iasi2”Munții Carpați sunt prea mici față de înălțimea inimilor care bat în piepturile voluntarilor și oștirii românești (...). Eram datori să venim noi la voi, azi, când voi trăiți zile atât de grele. Noi am pornit din țară străină, dar am pornit cu un singur gând: să mergem acasă. De aceea drumul nostru nu era decât unul singur, înainte. Și mergând înainte vom birui! Vom birui, pentru că nu sunt așa de înalți Carpații cât ne sunt inimile de înălțate!” Iată un crâmpei din celebrul discurs ținut de locotenentul Victor Deleu, la 8 iunie 1917 în Iași, la festivitatea de depunere a jurământului față de Țară a voluntarilor ardeleni și bucovineni veniți din Darnița (acum în Ukraina).

 

Recurs la memorie

La 28 iunie 1914 are loc Atentatul de la Sarajevo în care a fost ucis arhiducele Franz Ferdinand moștenitorul tronului Austro-Ungariei. La 28 iulie 1914 armata Imperiului Austro-Ungar a atacat Serbia și astfel începe Primul Război Mondial. În numai două săptămâni statele eruropene erau pe picior de război. Ardealul, Banatul, Crișana, Maramureșul și Bucovina de Nord, făcând parte din Transletania, teritoriu administrat de către guvernul ungar, erau provincii în Imperiul austro-ungar. Mobilizarea generală a făcut ca mulți, foarte mulți tineri din aceste provincii românești să fie recrutați și fără o pregărire corespunzătoare trimiși pe front. Uneori chiar în prima linie, constituind carne de tun și protecție pentru trupele de elită ale stăpânilor dualiști. Statistica ne spune că „Au plecat spre front în unităţi austro-ungare, între 1 august 1914 şi octombrie 1918, un număr de peste 650.000 români ardeleni. La acest număr se adaugă alţi peste 34.000 români care au fost încadraţi la serviciile auxiliare, partea sedentară sau au fost mobilizaţi pe loc. Dintre toţi aceşti români ardeleni, peste 80.000 vor cădea sau vor fi daţi dispăruţi pe câmpurile de luptă ale Europei, acolo unde i-a trimis monarhia austro-ungară, să moară pentru scopuri care nu erau ale lor. Alţi peste 60.000 vor fi răniţi, vor rămâne invalizi sau se vor îmbolnăvi pe front. Vor rămâne în urma acestor morţi, răniţi şi dispăruţi, aproape 80.000 orfani şi peste 38.000 văduve, cifre la care se adaugă mii de alţi români ardeleni refugiaţi în România, arestaţi sau internaţi în lagăre de către autorităţile chezaro-crăieşti.(http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Corpul_Voluntarilor_Ardeleni)”. Trebuie menționat că mulți români ardeleni nu s-au prezentat la ordinul de chemare ascunzându-se de autorități sau refugiindu-se în Regatul România iar unii dintre cei puși sub arme, dezertează.

Rușii obțin victorii în luptele cu armata austro-ungară luând un mare număr de prizonieri. La Darniţa, o localitate de lângă Kiev, rușii organizează un mare lagăr de prizonieri. În toamna anului 1916, prizonierii de aici încep să se organizeze pe naționalități. Așa s-a constituit prima unitate militară de voluntari români ardeleni. La început această unitate avea cca 1500 de voluntari dar până la sfârşitul lunii decembrie 1916 numărul acestora va creşte la cca 2.000. Oficial constituirea Corpului Voluntarilor Români din Rusia, cu sediul la Darniţa, s-a anunțat la 3/16 martie 1917. Acesta se compunea din două unități de luptă, cea constituită la Darnița și una formată din prizonierii din Siberia. Ministerul de Război al României a emis ordinul nr. 1191/1917 în baza căruia voluntarii au semnat un angajament, drept jurământ militar, devenind astfel ostași ai armatei române. Voluntarii ardeleni vor publica la Darnița un Memoriu-Manifest în care se precizează: „Noi, ofiţerii, gradaţii şi soldaţii români de neam, jurăm pe onoare şi conştiinţă că voim să luptăm în armata română pentru dezrobirea ţinuturilor noastre româneşti de sub dominaţia Austro-Ungariei şi pentru alipirea lor la România” (http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Corpul_Voluntarilor_Ardeleni).

 

Revoluția Transilvană

Detalii despre acele momente deosebit de grele pentru ostașii români din armata austro-ungară participanți la Primul Război Mondial le-am aflat abia după ce a apărut cartea, ”Revoluția de eliberare națională a Transilvaniei. Unirea 1914-1918” (Editura Marist, Baia Mare, 2010) scrisă de Elie Bufnea unul dintre ardelenii ce a făcut parte din Corpul Voluntarilor Români din Siberia, născut sub călcâiul de fier al dublei monarhii asupritoare și care a supravețuit ororilor acestei conflagrații mondiale. Titlul acestei cărți este de-a dreptul incitant. Cine are cunoștințe legate de semnificația cuvântului ”revoluție” se întreabă de ce despre acest moment istoric, cu o semnificație deosebită pentru noi ardelenii, nu se vorbește în acesti termeni, dacă cei care au participat direct la evenimente au fost convinși că participă la o Revoluție? Iată de ce Memoriul-Manifest de la Darnița este considerat de către voluntarii români ardeleni ca program al Revoluției Transilvane. În desfășurarea acestei revoluții trebuie cuprinse și alte acte revoluționare cum ar fi: constituirea, în anul 1913 la București, de către generalul pensionar Ştefan Stoika, originar din Banat, o “legiune ardeleană”; acțiunile întreprinse de refugiații români din Transilvania la București, printre care se disting cele întreprinse de părintele dr. Vasile Lucaciu și poetul Octavian Goga, menite a determina pe rege și guvernul României să intre în război pentru eliberarea Transilvaniei, dar mai ales, încadrarea în rândurile armatei române ca voluntari a unui foarte mare număr de români ardeleni refugiați în regatul România. Se estimează că la data de 15 august 1916 când România a intrat în Războiul de Întregire, erau „peste 30.000 români ardeleni încadraţi oficial în armata română ca ofiţeri şi soldaţi” (http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Corpul_Voluntarilor_Ardeleni).


Jurământul pentru Țară a voluntarilor Transilvăneni si Bucovineni

Primele unități din Corpul de voluntari ardeleni și bucovineni de la Darnița vor ajunge la Iași în ziua de 7 iunie 1917 fiind întâmpinaţi la gară de şeful statului major, generalul Prezan, de ministrul de război, Vintilă Brătianu, de Octavian Goga şi de mii de ieşeni veniţi să-şi salute fraţii. A doua zi, pe 8 iunie 1917, la ora 10.00, pe platoul de pe câmpul de instrucție de la Șorogari, a avut loc ceremonia depunerii Jurământului pentru Țară. Erau de de față: regele Ferdinand I, regina Maria, oficialităţile româneşti precum şi reprezentanţii aliaţilor.

După depunerea jurământului ”trupele voluntarilor ardeleni au pornit spre Piața Unirii, cu fanfara militară în frunte, pe un traseu stabilit, prin Târgul Cucului, str. Ștefan cel Mare și str. Cuza Vodă. În piață, unde se strânseseră peste 5 mii de ieşeni, s-a încins o „Horă a Unirii” în jurul statuii lui Alexandru Ioan Cuza, sub sceptrul căruia s-a realizat unirea de la 1859 Principatelor Române. Au fost rostite discursuri de către Ionel. I. C. Brătianu șeful guvernului, Ion Nistor și Octavian Goga. Istoricul N. Iorga care le-a adresat îndemnul: „Frați ostași, intrați în luptă pentru România!”(Curierul de Iași, 09/06/2017). Avocatul sălajan Victor Deleu, reprezentantul voluntarilor s-a urcat pe soclul statuii primului Întregitor de Țară și a ținut un fulminant discurs.

Deveniți oșteni ai Armatei României, voluntarii au fost distribuiţi la diverse unităţi militare (regimentele de infanterie 26 Rovine, 3 Olt, 19 Caracal şi 5 Vânători din Divizia 11) aducându-și un aport important în bătălia de la Mărăşeşti și în luptele pentru eliberarea Transivaniei.

 

iasi3

 

iasi4

 

iasi5

 

Centenarul sărbătorit la Iași

 

Lângă statuia lui Alexandru Ioan Cuza, din Piața Unirii din Iași, în anul 2017, a fost dezvelit un „Afiș”, că nu-l pot denumi altfel (decât nimic, mai bine și atât) cu ocazia comemorării Centenarului de la momentul depunerii juramantului față de Țară a Voluntarilor Transilvaneni si Bucovineni.

Aici, la acest semn de aducere aminte, spre uimirea ieșenilor (care-l confundă cu o reclamă publicitară), grupul nostru a participat la oficierea de către preotul militar Daniel Achim din cadrul Inspectoratului Județean de Jandarmi Maramureș și părintele Mircea Dorel Daraban, preot la Parohia „Sf. Vasile cel Mare” din Baia Mare, componenți ai expediției noastre, a unui parastas și depunerii unei coroane de flori după regulile ceremonialului militar. Comemorând voluntarii ardeleni și bucovineni, ne-am prins în Hora Unirii și am omagiat eroismul bravilor soldați ai Armatei Române care s-au jerfit pentru Întregirea Țării.

 

iasi6

 

iasi7

 

Pelerinaj pe urme de eroi

Fiind la Iași în zi de sărbătoare, 8 octombrie 2017, grupul nostru a fost la Catedrala Metropolitană din Iași și s-a închinat la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva. Am fost întâmpinți de un „Car de televiziune” aparținînd Digi 24, solicitându-ne informații despre periplul nostru.

O parte a grupului am fost surprinși de faptul că la un moment dat, în timpul deplasării prin Iași, am avut ca antemergător o mașină inscripționată, deși noi ne deplasam în coloană și bine organizați într-o „zonă pietonală”. Desigur, era bine poate, să anunțăm autoritățile locale. La Viena, Budapesta, Cernăuți și Chișinău am fost observați cu mai multă discreție și profesionalism.

Noi, cei care am participat la aceste activități cultural-patriotice, considerăm că am făcut un pelerinaj pe urmele eroilor martiri ce au avut ca scop al vieții lor Intregirea și Reîntregirea Țării noastre România.

 

Colonel în rezervă Gavril Babiciu

Primvicepeședinte al Filialei Maramureș a ANCERM