Joom!Fish config error: Default language is inactive!
 
Please check configuration, try to use first active language

România a preluat Președinția Comisiei ONU pentru Consolidarea Păcii

 

 

  
  
  

 ASCULTă ce-ți FACE PLĂCERE

 
RTVU - Original - Live

 

 

 

 

 
 
agerpres
 
Google+

Horoscop zilnic

RizVN Login

Dacă ești autor, jurnalist sau
doar pasionat de muzică, fă-ți
un cont și te ajutăm să-ți
publici articolele, piesele
preferate sau poeziile pe site!
Te-am convins? Înregistreză-
te, durează doar câteva clipe!



User Rating: / 0
PoorBest 

COMUNICAT DE PRESĂ

România a fost aleasă, la 31 ianuarie 2018, în funcția de Președinte al Comisiei ONU pentru Consolidarea Păcii (Peacebuilding Commission – PBC).

Mulțumind statelor membre ale PBC pentru încrederea acordată țării noastre, Reprezentantul Permanent al României la Organizația Națiunilor Unite, ambasadorul Ion Jinga, care va asigura funcția de președinte al Comisiei, a arătat că: “Această alegere este o recunoaștere a tradiției de 100 de ani pe care România o are în diplomația multilaterală, fiind stat fondator al Ligii Națiunilor, în 1919. Ca membru al ONU, a investit semnificativ în diplomația preventivă, prevenirea conflictelor, consolidarea păcii și mediere. În ultimii 26 de ani, România a participat cu peste 12.500militari și polițiștiîn 20 de misiuni de menținere a păcii, iar astăzi se află pe primul loc în UE ca număr de polițiști sub drapel ONU și este singurul stat care furnizează unități de protecție apropiată pentru înalții demnitari ONU ce se deplasează în zone de risc.

În intervenția sa, a identificat cinci priorități pentru sesiunea PBC din acest an: o abordare coordonată și coerentă a consolidării păcii la nivel regional; întărirea parteneriatelor cu organizații regionale și sub-regionale, precum și cu instituțiile financiare internaționale, în primul rând cu Banca Mondială și Banca Africană de Dezvoltare; implementarea consolidării și permanentizării păcii; o mai bună coordonare a PBC cu Fondul pentru Consolidarea Păcii (Peacebuilding Fund – PBF); și creșterea vizibilității activității PBC, printr-o mai bună comunicare publică.

Reprezentantul Permanent al României la ONU a propus dezvoltarea unui parteneriat al PBC cu mediul privat, argumentând că: „Actorii internaționali și naționali din sectorul privat au un rol important în consolidarea păcii, cu precădere în tratarea cauzelor conflictelor. Activitățile politice, sociale și economice asociate cu consolidarea păcii sunt interdependente. Dintr-o perspectivă economică, cea mai mare provocare în situații post-conflict o constituie crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile, ceea ce face ca investițiile private să fie indispensabile. PBC va explora posibilitatea de a angaja în acest efort, de o manieră strategică, actori din sectorul privat, inclusiv prin implicarea acestora în definirea obiectivelor consolidării păcii”.

Referindu-se la rolul în creștere al PBC, a subliniat „importanța susținerii țărilor afectate de conflicte de-a lungul întregului proces, de la prevenirea declanșării, escaladării și reluării conflictului, până la reconstrucție și dezvoltare post-conflict. PBC trebuie să fie pregătită să susțină țările afectate de conflict și care solicită implicarea comunității internaționale, în toate fazele conflictului, valorizând caracterul său unic de organism consensual. Consolidarea păcii trebuie să respecte suveranitatea statelor în cauză. Consolidarea profilului PBC depinde esențial de relația cu Consiliul de Securitate și de capacitatea Comisiei de a furniza Consiliului evaluări utile, fără însă a interfera cu competențele acestuia”.

Asistentul Secretarului-General ONU pentru Consolidarea Păcii, Oscar Fernandez-Taranco, a afirmat că România preia președinția PBC într-un moment-cheie, marcat de agenda Secretarului General António Guterres privind reforma principalelor organisme ONU, precum și de desfășurarea, la New York în perioada 24-25 aprilie 2018, a conferinței de nivel înalt privind consolidarea păcii, convocată de către Președintele Adunării Generale a ONU. În acest context, PBC trebuie să acționeze ca un liant care să conecteze activitățile ONU pe cei trei piloni principali: pacea, securitatea și domeniul umanitar.

 

Informații suplimentare

PBC a fost înființată în anul 2005 prin rezoluții identice ale Consiliului de Securitate și Adunării Generale (S/RES/1645 și A/RES/60/180), în scopul îmbunătățirii sprijinului acordat de către comunitatea internațională țărilor care au ieșit dintr-un conflict violent. Este un organism interguvernamental consultativ, care include 31 de state membre: cei 5 membri permanenți ai Consiliului de Securitate (CS), 2 membri nepermanenți ai CS, câte 7 membri aleși de către Adunarea Generală a ONU (AG) și Consiliul Economic și Social (ECOSOC), precum și câte 5 state alese dintre marii contributori financiari la bugetul ONU și, respectiv, marii contributori cu trupe la misiunile ONU de menținere a păcii. România a devenit, pentru prima dată, membră a PBC în anul 2018, fiind aleasă din partea ECOSOC.

În sistemul ONU, PBC este un organism unic, atât din prisma organizării cât și a mandatului său, devenind în ultimii ani una dintre cele mai influente comisii. PBC este singura structură a ONU ce oferă, deopotrivă, recomandări CS, AG și ECOSOC în situații de importanță majoră privind consolidarea păcii. Totodată, PBC are mandat pentru cooperarea cu Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană, Organizația pentru Cooperare Islamică, Uniunea Africană și alte organizații și instituții internaționale importante. În luna aprilie 2016, CS și AG au adoptat alte două rezoluții identice (S/RES/2282 și A/RES/70/262) prin care cer PBC să servească drept organism cu rol de convocare și consiliere pentru permanentizarea păcii, prevenirea escaladării, continuării și reapariției conflictelor.