ASCULTă ce-ți FACE PLĂCERE

 
RTVU - Original - Live

 

 

 

 

 
 
agerpres
 
Google+

Horoscop zilnic

RizVN Login

Dacă ești autor, jurnalist sau
doar pasionat de muzică, fă-ți
un cont și te ajutăm să-ți
publici articolele, piesele
preferate sau poeziile pe site!
Te-am convins? Înregistreză-
te, durează doar câteva clipe!



Evaluare utilizator: / 1
Cel mai slabCel mai bun 

Realizator: col(r)dr.ing. Constantin Avădanei

Ne aflăm în localitatea Batiz, în Țara Hațegului, la Tabăra prieteniei literare – „De amicitiae”, aflată la cea de-a III-a Ediție. 
Organizatoarea și sufletul acestui eveniment marcant ai culturii românești este scriitoarea Mariana Moga.
Timp de 5 zile, 26-30 iunie 2019, prieteni vechi, prieteni noi s-au întâlnit cu bucurie în această tabără pentru a citi și a asculta opera unor maeștri ai mânuirii cuvântului românesc.
Fiecare dintre participanți a adăugat o sclipire de frumos, la o atmosferă magică de creație și împărtășire cu metafora!
Prețuire și respect pentru toți cei care au fost, sunt și vor veni alături în această încercare, de a păstra trează conștiința veșniciei noastre pe aceste meleaguri de vis.
Anul 2019 a fost declarat de către Patriarhia Română, Anul Omagial al Satului Românesc.
Radio TV Unirea din Viena, în frunte cu managerul acestuia, domnul Ioan Godja, a dedicat un capitol special la fiecare eveniment organizat în Austria, în România și în alte locuri unde trăiesc români. 
Și la Hațeg, un capitol important în desfășurarea activității din această tabără a fost dedicat satului românesc. Tradiții, port popular, foarte multe cuvinte despre viața la țară, spuse de marii clasici ai literaturii române, dar și în valoroasele scrieri cu care au venit aici, la această ediție, o parte dintre participanți.
Cine putea să reprezinte mai bine universul satului românesc, din zona Bistrița-Năsăud, decât distinsa doamnă Nadia Urian Linul, un scriitor, de acum, desăvârșit!
Cu toate că s-a născut și a copilărit pe meleaguri pline de istorie și cultură românească, lăsate de George Coșbuc și Liviu Rebreanu, în opera sa se strecoară câte un pic și filozofia operei marelui Lucian Blaga.
În calitate de trimis special al RadioTV Unirea Viena, la sfârșitul acestei remarcabile întruniri am avut plăcuta ocazie de face un schimb de impresii și a-i adresa câteva întrebări.
Reporter (R):- Cu ce mesaj ați venit la această tabără și ce lucrări personale ați prezentat?

Nadia Urian(N):- Am răspuns cu drag invitației de a participa la această tabără a prieteniei literare.
Încep prin a-i mulțumi doamnei Marianei Moga, acestui ambasador al prieteniei și promotor al frumosului, în toate formele de manifestare, începând cu frumosul din suflet – pe care dânsa îl dăruiește din plin.
Respect și prețuire tuturor celor prezenți!
Am fost onorată să particip și să cunosc atâta lume a condeiului.
De fapt, această întâlnire a fost și o consolidare a punților de prietenie dintre scriitori, dintre scriitori din multe țări, prezenți aici, la Hațeg.
Am venit la această tabără cu următorul mesaj:„Dacă, casa și pragul casei părintești nu trebuie să se vândă, așa și satul trebuie să rămână amprentat definitiv în sufletele noastre”.
R:- Anul 2019 a fost declarat de către Patriarhia Română, Anul Omagial al Satului Românesc. 
Cum este oglindită în creația dumneavoastră literară viața satului românesc?
N:- Încerc să mă antrenez și eu în acest demers de salvare, ori măcar de conservare a tot ce a mai dăinuit în spațiile rurale, pline de mister și natural și chiar să șterg praful, în modul cel mai elegant, de pe urmele pașilor ce au clădit prin timp devenirea noastră ca neam.
Încerc să dau viață la tot și toate cele desprinse dintr-o astfel de lume, o lume în care poveștile sunt desprinse din cotidian și au corespondent nemijlocit în pulsația traiului și spațiului rural, de la înfrigurarea cu care sunt așteptate sărbătorile și până la ritualistica de care acestea sunt marcate.
R:- Cu ce gânduri plecați de la această reuniune și ce proiecte de viitor aveți în creația dvs. literară?
N:- Plec cu convingerea că atât de mult și frumos se mai poate exprima în această limbă ” a dorurilor noastre, a cuvântului, a poeziei și a simțirii noastre românești”. 
Căci, ”Patria nu e pământul/Celor ce suntem în viață/Altă limbă mai frumoasă/Nicăieri n-ai să găsești/Limba noastră cea română/Limba gliei strămoșești”.
Un dascăl, orice dascăl poate contribui mult la dezvoltarea sentimentului de dragoste de neam și țară.
Cum? Poate să scrie în graiul străbun, despre sat și glia strămoșească, poate desfășura activități școlare, multe cu profund mesaj patriotic, îmbrăcând elevii și dascălii în frumosul costum popular, încins cu tricolorul lat la brâu.
Își poate purta elevii în excursii, să-și viziteze țara, să-și cunoască frumusețile, să ducă mesajul acesta în lume.
Apoi să amenajeze muzee sau expoziții muzeistice, în care să fie aduse patrimoniul întregii localități, să îngrijească monumentele dar și mormintele eroilor căzuți la datorie, unii departe de țară.
Sau, dacă sunt plecați departe, să se întoarcă cu drag acasă și să aprindă o lumânare la mormântul bunilor și străbunilor lor.
Oriunde în lume am umblat, am dus cu mine, peste mări și țări, cărțile mele, dar și poze cu elevii mei, cu școala și muzeul amenajat de mine.
Am simțit acolo dorul de casă și lacrima, am simțit atunci că noi, cei rămași acasă, mai putem face mult pentru neamul acesta. Cu credința în Dumnezeu că neamul acesta străbun își va încălța opinca și va ști să arate lumii că este încă viu.
Iar celor plecați departe, le mai amintiom că nume precum: Ion, Gheorghe, Mihai, Mircea sau Vlad sunt greu de găsit în cataloagele școlare, dar rămân scrise, cu litere de aur, în istoria zbuciumată a neamului nostru.
Vreau să închei, spunând așa: 
”Dacă vrei să pleci din țară/Ca să ai ferice trai/Trebuie să ai moneda/Țării-n care vrei să stai/Dacă n-ai acea monedă/Unde-ai poposit străin/Traiul tău în acea țară/Nu poate fi decât chin/Deci, din viața pământească/Când pleca-vei pentru veci/Doar cu-a binelui monedă/Cât mai încărcat să pleci!/Cu binele prins în cuvinte, în fapte, în gânduri și în cărți!”
R:-Vă mulțumesc, doamnă Nadia Urian!
N:-Vă mulțumesc domnule Constantin Avădanei! Sunt onorată că v-am cunoscut!

A consemnat, 
Constantin Avădanei

Hațeg, 29 iunie 2019