Joom!Fish config error: Default language is inactive!
 
Please check configuration, try to use first active language

Ștefan Radu - TATAN

 

 

  
  
  

 ASCULTă ce-ți FACE PLĂCERE

 
RTVU - Original - Live

 

 

 

 

 
 
agerpres
 
Google+

Horoscop zilnic

RizVN Login

Dacă ești autor, jurnalist sau
doar pasionat de muzică, fă-ți
un cont și te ajutăm să-ți
publici articolele, piesele
preferate sau poeziile pe site!
Te-am convins? Înregistreză-
te, durează doar câteva clipe!



User Rating: / 3
PoorBest 

Ştefan Radu – TATAN pictor şi rapsod popular

   

tatan1 tatan2


Zona Muscelului este o zonă bogată în peisaje, fiecare anotimp lăsându-se descoperit prin tonalităţile lui sub o lumină specială. Dumnezeu a ştiut să orchestreze materia şi spiritul acestor locuri, într-un mod cu totul special. Aşa se face că melodicitatea acestui spaţiu am descoperit-o în urmă cu trei ani în tabăra de pictură organizată în Câmpulung Muscel, atunci cunoscându-l şi pe domnul Ştefan Radu, personalitate complexă pentru că este solist de muzică populară dar şi pictează.

Demersul domniei sale este impresionant deoarece a pendulat între cele două forme de exprimare artistică, uneori realizând o simbioză între cele două arte şi aici fac referire la tablouri care i-au inspirat cântecele sau câtentece ce l-au inspirat în tablouri.

Călătorind prin peisajele spaţiului muscelean, descoperă şi recuperează imagini suculente ale naturii, pe care le transmite poetic pe pânză. Deşi abordează genurile clasice – peisaj, natură statică şi portret ştie să le ofere o aureolă poetică. Fiecare tablou este barometrul care îi înregistrează stările sufleteşti, sensibilitatea şi dragostea faţă de natură, de peisajul românesc în special. Nu întâmplător una din expoziţiile personale s-a numit ,,Plaiuri de dor”.

Aşa cum afirmam domnul Ştefan Radu a debutat în muzica populară românească la 21 de ani, cântând numai muzică muntenească autentică, specifică zonei de Muscel. Aceste cântece pe care le interpretează sunt culese din zonă sau creaţie proprie.

În perioada 1977-1979 a urmat cursurile de instructor canto popular în cadrul Şcolii Populare de Artă Piteşti, clasa dl. prof. Gavril Prunoiu. A avut numeroase participări la festivaluri de folclor, după cum o să lecturaţi în C.V.-ul domniei sale: Premiul Special (creaţie şi interpretare proprie) la Concursul Naţional ,,Narcisa de Aur” Costeşti, Ediţia a V-a, 19771, Costeşti, Argeş; Trofeul Trivale la Festivalul Concurs ,,Argeşule plai de dor”, Ediţia a XIV-a, Piteşti, 1984; Premiul I la Concursul Soliştilor Vocali de Muzică Populară ,,Flori de cântec argeşean”, Ediţia I, 1984; Festivalul Concurs Interjudeţean ,,Argeşule, plai de dor”, Ediţia a XV-a Jubiliară, 1985; Menţiune la Festivalul Interjudeţean ,,Porţile de Fier – Porţile cântecului popular şi al poeziei româneşti”, Ediţia a X-a, Orşova, 1985; Diplomă cu Titlul Fiu al Argeşului la ,,Sărbătorile Argeşului şi Muscelului”, Ediţia a V-a, 2011; Locul II la Festivalul Naţional de Romanţe şi Poezie ,,Rapsodii de Toamnă”, la secţiunea interpretare poezie, Câmpulung Muscel 2011; Premiul Special la Festivalul Naţional de Romanţe şi Poezie ,,Rapsodii de Toamnă”, la secţiunea interpretare romanţe Câmpulung Muscel 2012; Diplomă de participare la Manifestarea Culturală ,,Urmează-ţi Calea şi Deschide o Poartă către Tine” în cadrul evenimentului ,,O mână întinsă artei”, Piteşti, 2012;  Diplomă de participare la Manifestarea Culturală ,,Urmează-ţi Calea şi Deschide o Poartă către Tine” în cadrul evenimentului ,,O mână întinsă artei”, Piteşti, 2013; Diplomă de Merit oferită de către Asociaţia Multiculturală ,,Nicu Hagi” Carpaţi şi Pind, în cadrul Taberei de Cercetare Ştinţifică şi Creaţie Artistică pentru studiul comparativ şi promovarea costumului popular din zona Muscel şi Macedonia”, 2013.

Stilul inconfundabil abordat în muzica populară, prin claritate şi ritm, îl regăsim în propria pictură. Sensibilitatea la armoniile cromatice rezonează cel mai bine la priveliştile din arealul său. Culoarea domniei sale are o anumită forţă de radiere, de luminare a spaţiului, fiecare tablou fiind un studiu bine compus.

Spaţiul de elaborare – atelierul, este o oază de linişte, unde lucrările sale poartă dialoguri tăcute cu cei care îi trec pragul. Pe timp de vară, când nu este plecat la vreun festival sau la peisaj pe munţii din împrejurimi, îl putem găsi pictând în curte, surse de inspiraţie fiind florile sădite cu drag de doamna Elena Radu, soţia domniei sale, ce îi este companion de viaţă dar şi de trăiri artistice, însoţindu-l mereu în demersurile sale.

Trebuie să menţionez faptul că domnul Radu, inginer de profesie, a dorit să cunoască tainele picturii într-un spaţiu organizat, urmând cursuri la Cercul ,,Alexandru Donici” al Casei de Cultură ,,Tudor Muşatescu” din Câmpulung Muscel în perioada 2009-2011. Este membru al Cenaclului I. D. Negulici din Câmpulung Muscel. A participat cu lucrări la toate expoziţiile de grup organizate de acest cenaclu şi de Casa de Cultură, expoziţii locale şi naţionale. Prima expoziţie personală a deschis-o în 2010, la Muzeul Judeţean de Artă Naivă din Piteşti, urmând apoi la: Big and Small din Câmpulung Muscel, galeria Vollard din cadrul Casei de Cultură ,,Traian Demetrescu” din Craiova şi Memorialul Ipoteşti invitat de Cenaclul ,,Ion Pilat”din Ipoteşti. Bineînţeles că l-am întâlnit şi în taberele de creaţie organizate în Câmpulung Muscel.

Făcând un scurt popas în atelierul său m-au impresionat câteva peisaje, dar cel mai expresiv mi s-a părut tabloul intitulat ,,Trei fraţi” unde sunt redaţi trei mesteceni, în miez de iarnă, de dimensiuni diferite, ce se reflectă pe un cer blând azuriu, sficuit parcă din loc în loc de inflexiuni albastre şi ocru. Această lucrare are povestea ei, reprezentând personificarea autorului şi a fraţilor săi.

Pentru că aminteam de iarnă, acest anotimp rafinat prin tonurile sale îl regăsim ilustrat în tabloul ,,Colindul”, unde subiectul este inspirat de un peisaj mirific de iarnă românească, cu mici căsuţe îndepărtate şi două personaje, pictate în prim plan, două fetiţe îmbrăcate în costume populare, ce par a merge la colindat.

Munţi încărcaţi de zăpadă întâlnim şi în lucrarea ,,Cabana de sub munte”, unde la poalele acestora se află o cabană, se distinge şi un drum ce duce spre ea, iar pentru echilibrul compoziţiei artistul a pictat pe laterale brazi.

Acest subiect – iarna – îl reîntâlnim şi în lucrările ,,Satul de la munte” şi ,,Pârtia de la Şirnea”.

Pictorul Ştefan Radu captează atenţia şi prin apusuri de soare şi aici fac referire la ,,Vraja mării”, unde, cu pensulaţii ferme surprinde o atmosferă cu o aură specială, tratând spaţiul în tonuri de galben, violet, orange, ce se reflectă în apă. Şi în tabloul ,,Apus de soare pe islaz” tonurile de albastru şi orange ale cerului şi jocul de linii ale copacilor desfrunziţi, conferă expresivitate şi ritmicitate.

Compoziţie complexă, transpusă pe pânză cu puritate sufletească, intitulată ,,Noapte de vară” are ca element principal luna, ale cărei raze filtrate prin nori tumultoşi, luminează pădurea de brazi, nuanţele cerului reflectându-se şi în luciul ochiului de apă din prim plan.

Tematica florală abundentă şi ea o regăsim reflectată în lucrările ,,Valea bujorilor”,  ,,Poiana Narciselor”, ,,Trandafirii casei”, ,,Lalele”, ,,Garoafe cu draperie” şi ,,Buchet de flori”.

Subiect cu implicare afectivă, ce reflectă starea interioară a pictorului, dar şi naturaleţea imaginii, este cel al apei, având ca repere fânţâna şi izvorul - ,,Fântâna lui Manole”, ,,Izvorul cu apă rece”, ,,Lacul codrilor”, ,,Puntea dorului” şi ,,Căsuţa dragostei”.

Jocuri de tonuri, efecte de lumină, combinaţii expresive întâlnim în compoziţia figurativă ,,Horă din Carpaţi” unde pe lângă peisajul ce emană prospeţime descoperim în prim plan o horă românească, ale cărei personaje poarte costume populare.

Un alt gen tradiţional pe care îl abordează artistul Ştefan Radu este cel al portretului şi amintesc aici lucrările: ,,Niculăiţă, oşeanul la caval” şi ,,Adelina din Albeşti”. Dar cel care mi-a captat atenţia a fost ,,Argeşeanca mea”, un portret al unei ţărănci autentice din zona Muscelului, ce îşi poartă cu mândrie costumul popular ce este foarte bine redat în pete juxtapuse, respectând cromatica costumului.

Publicul iubitor de frumos a mai putut admira în expoziţiile domniei sale lucrări precum ,,În pădurea de la Şaru”, ,,Piatra Mare şi Piatra Mică din Dragoslavele”, ,,Sfinxul din Bucegi”, ,,Mărul de lângă drum”.

Toate aceste subiecte nu sunt simple pretexte, ci reflectă spaţii din imediata apropiere ale artistului, fiinţe dragi redate cu îndemânare, cu puritate, cu ajutorul unor pensulaţii ferme, consistente, ce dau expresivitate fiecărui tablou în parte.

Subiectele aparent simple, trezesc în privitori sensibilitatea, dar poate şi amintirile.

Domnia sa a fost prezent ca invitat la emisiunile de folclor din cadrul televiziunilor locale începând cu Bucureşti, Craiova, Slatina, Vâlcea, Târgovişte, Piteşti, Mioveni, Câmpulung Muscel. S-au scris articole în presa locală musceleană despre harul său.

Originalitatea modului domniei sale de exprimare constă şi în faptul că la unele tablouri are şi poezii create. Înainte de a transpune o astfel de poezie, nu pot să spun decât că îl felicit pentru creaţiile sale atât pe scenă cât şi în atelierul de pictor şi îi doresc ,,La mulţi ani de artă!”.

,,Se ceartă bradul cu plopu

Care e mai mândru-n

Codru!

Plopu zice că-i fălos

Că-i înalt şi mai umbros

Iar bradu-i răspunde-aşa:

-Fie vremea cât de rea,

Mie nu-mi cade frunza,

Sunt ca neamul românesc:

Vremuriele îl vremuiesc,

Vin furtuni să îl doboare,

El e verde şi-n picioare.”

            Versuri - Ştefan Radu TATAN

facebook1 Dacă ți-a plăcut, distribuie si tu pe Facebook