Joom!Fish config error: Default language is inactive!
 
Please check configuration, try to use first active language

Mărţişor

 

 

  
  
  

 ASCULTă ce-ți FACE PLĂCERE

 
RTVU - Original - Live

 

 

 

 

 
 
agerpres
 
Google+

Horoscop zilnic

RizVN Login

Dacă ești autor, jurnalist sau
doar pasionat de muzică, fă-ți
un cont și te ajutăm să-ți
publici articolele, piesele
preferate sau poeziile pe site!
Te-am convins? Înregistreză-
te, durează doar câteva clipe!



User Rating: / 1
PoorBest 

Mărţişor

 

martisor11 Martie, ziua Mărţişorului, este ziua în care sărbătorim calendaristic, venirea primăverii, ziua în care natura reînvie după o iarnă geroasă, zăpada se topeşte pe ogoare, ghioceii ne emoţionează, cu albul lor imaculat, iar rândunelele se reîntorc, ciripind voioase, la cuiburile lor.

    Originea sărbătorii mărțișorului nu este cunoscută cu exactitate, dar prezența sa atât la români cât și la bulgari (sub numele de Martenița) este considerată ca fiind datorată substratului comun daco-tracic, existent anterior romanizării (la daci) și slavizării (la traci), deşi legendele populare îi dau şi alte origini. Se mai consideră, de asemenea, că sărbătoarea mărțișorului a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Anul Nou a fost sărbătorit în ziua de 1 martie, până la începutul secolului al XVIII-lea.
Arheologii au descoperit la Schela Cladovei, în judeţul Mehedinţi amulete identice cu mărțișorul, care datează de cca. 8.000 de ani. Amuletele, formate din pietricele vopsite în alb și roşu, erau purtate la gât. Mărțișorul a fost atestat documentar, pentru prima oară, într-o lucrare scrisă de Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian presupune, că în Moldova și în Bucovina, mărțișorul era făcut dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu ață albă-roșie, și era purtat de copii în jurul gâtului. Fetele adolescente purtau și ele mărțișor la gât, în primele 12 zile ale lunii martie, apoi îl prindeau în păr, până la sosirea primilor cocori şi înflorirea pomilor.
Tradiţia sărbătoririi zilei de mărţişor are, cum spuneam, o vechime de mii de ani şi se întâlneşte numai în ţările din sud-estul Europei (România, Bulgaria, Moldova, Macedonia şi Albania), primele dovezi arheologice datând din vremea geţilor. Originile obiceiului se găsesc, se pare, în sărbătorile romane dedicate zeului Marte – zeu al războiului şi ocrotitor al fertilităţii şi al vegetaţiei, al câmpului si al turmelor –, sau în echivalentul din Dacia al acestor sărbători, moştenite de la traci şi dedicate zeului Marsyas Silen, considerat inventatorul flautului. Femeile dace purtau monezi sau pietricele agăţate cu şnururi de lână roşii şi albe, pentru a avea noroc şi un an mai bogat.


Mărţişorul este un obiect de podoabă gingaş, reprezentat printr-o floare sau un simbol aducător de noroc (ciupercuţă, coşar, potcoavă, trifoi cu patru foi), agăţat de un şnur cu ciucuraşi, împletit din fire în două culori: culoarea rosie, dată de foc, de sânge şi de soare, specifică vieţii, fecundităţii femeilor şi culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, de albul norilor, care era specifică inţelepciunii bărbatului. Mărţişorul simbolizează: unitate, puritate, sincritate, adevăr, dragoste şi fericire.

 

martisor2

    Ghiocelul – vestitorul primăverii – este floarea folosită, cel mai adesea, drept mărţişor. Venirea primăverii, începând cu 1 martie, aduce cu ea căldură, fericire, dragoste, lumină şi speranţă. Oamenii sunt parcă mai buni, mai amabili, iar bărbaţii dăruiesc femeilor mărţişoare, în semn de prietenie, ca simbol al binelui care învinge răul, al primăverii care alungă iarna şi readuce natura îngheţată la viaţă, ca simbol al iubirii.

Mărțișorul este, deci, un mic obiect de podoabă – legat cu un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu, terminat cu ciucuraşi –, care apare doar în tradiția românilor și a unor populaţii învecinate. Femeile și fetele primesc în dar mărțișoare pe care le poartă la piept, pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii şi apoi le agaţă de ramurile pomilor fructiferi din grădină, pentru a da roade bogate. Împreună cu mărțișorul se oferă adeseori și flori timpurii de primăvară, cea mai iubită fiind ghiocelul. În Republica Moldova are loc, în fiecare an, Festivalul Internaţional de Muzică „Mărțișor”, ajuns anul acesta la cea de-a 49-a ediţie, care începe în ziua de 1 martie și durează până pe 10 martie.


Mihai ANTHONY
Redactor RadioTVUnirea