Joom!Fish config error: Default language is inactive!
 
Please check configuration, try to use first active language

Jocul de Haidău

 

 

  
  
  

 ASCULTă ce-ți FACE PLĂCERE

 
RTVU - Original - Live

 

 

 

 

 
 
agerpres
 
Google+

Horoscop zilnic

RizVN Login

Dacă ești autor, jurnalist sau
doar pasionat de muzică, fă-ți
un cont și te ajutăm să-ți
publici articolele, piesele
preferate sau poeziile pe site!
Te-am convins? Înregistreză-
te, durează doar câteva clipe!



User Rating: / 0
PoorBest 

Jocul de Haidău

 

Haidăul este un dans fecioresc dintr-un ciclu de dansuri populare românești ce se joacă în localitățile situate în jurul orașului Aiud din județul Alba. Deoarece dansul se află pe lista de propuneri a Comisiei de Salvgardare a Patrimoniului Imaterial pentru a intra în patrimoniul UNESCO, organizatorii doresc să readucă în actualitate acest dans în toate comunităţile din arealul în care el se juca odinioară şi să-i valorifice potenţialul artistic, readucându-l pe scenă spre a-l supune atenţiei tuturor: spectatori, coregrafi, artişti, membri ai comunităţilor locale.
Conform informaţiilor furnizate de prof. univ. dr. Zamfir Dejeu şi de coregrafa Sorica Fărcaş – haidăul este un joc tradiţional românesc, la baza lui stând cele mai vechi elemente ale dansurilor bărbăteşti. A fost atestat documentar în sec. al XVI-lea, dar are origini mult mai vechi. Arealul în care se joacă acest dans este destul de restrâns: pe Valea Mureşului mijlociu, mai precis din zona Ocna Mureş până spre Teiuş. Dansul are ca principale figuri ponturile în plimbare sau cu sprijin, salturile înalte, flexiunile adânci, ghemuirile şi răsucirile. Haidăul este numit şi dans fecioresc de bâtă, fiind singurul dans cu bătaie pe mâna stângă, motiv pentru care feciorii aveau nevoie de sprijin. Dacă la început feciorii se sprijineau în bâtă, începând cu anii ‘30 s-a pus un mare accent pe dansul mixt, în care fetele aveau şi rolul de a sprijini feciorii în executarea bătăilor pe cizmă, cu mâna stângă, şi a săriturilor. Frumuseţea dansului a fost întregită şi cu piruetele fetelor executate pe sub mâna băiatului. De altfel, se presupune că, la început, dansul a fost format din trei părţi: Ponturi în plimbare, Purtata de fete şi Ponturi pe loc (cu sprijin). Ulterior, Purtata s-a desprins ca dans de fete de sine stătător, păstrând elemente ale jocului bărbătesc, perfect integrate în unităţile ei de mişcare, iar Feciorescul de bâtă a evoluat, astfel încât astăzi el se joacă atât ca joc bărbătesc, folosind ca punct de sprijin bâta, cât şi ca joc mixt, folosind tot bâta ca punct de sprijin.
 
Prof. Daniela Floroian
Centrul de Cultura "Augustin Bena" Alba



Festivalul jocului de Haidau