Joom!Fish config error: Default language is inactive!
 
Please check configuration, try to use first active language

În Dialog de suflet cu DIANA MEȚIU!

 

 

  
  
  

 ASCULTă ce-ți FACE PLĂCERE

 
RTVU - Original - Live

 

 

 

 

 
 
agerpres
 
Google+

Horoscop zilnic

RizVN Login

Dacă ești autor, jurnalist sau
doar pasionat de muzică, fă-ți
un cont și te ajutăm să-ți
publici articolele, piesele
preferate sau poeziile pe site!
Te-am convins? Înregistreză-
te, durează doar câteva clipe!



User Rating: / 0
PoorBest 

Claudia Motea (C.M.)

Diana Metiu (D.M.)

 

 diana-metiu-scenograf-poza-catalog

 

C.M.: Cine este Diana Mețiu ?

D.M.: Sunt un om creativ, ... cu o altfel de creativitate. Sunt un om care are idealuri și obiective foarte precise. Și cel mai important pentru mine este să dăruiesc și să primesc - iubire, înțelepciune și mari transformări benefice. Și să îmbunătățesc și să înfrumusețez viața oamenilor.

C.M.: Frumos spus! Ți-am urmărit activitatea ta de-a lungul timpului - mă refer la activitatea profesională – și am văzut că ai avut mai multe traiectorii. Acum ești într-un punct stabil, pe care pare că vrei să-l urmezi și să fie, așa, o bătătorire continuă. Despre ce este vorba, acum, în acest moment ?

D.M.: Am terminat o facultate de arte plastice. Mi-am dat doctoratul tot în arte plastice, pasionată fiind de materialele reciclabile. Am fost și femeie de afaceri : am avut foarte mulți ani o firmă de publicitate, care a mers strălucitor, aș putea spune. Dar vine o vreme când îți pui întrebarea ”Ce dai tu mai departe? Ce lași în urmă?”. Vine o vreme în care văzând cum a trecut timpul și uitându-te la realizările pe care le-ai avut, te întrebi dacă asta este ceea ce te bucură cu adevărat și asta este ceea ce-ți dorești să faci când timpul se îngustează și merită prețuit cu mult mai mult decât la tinerețe, când nu suntem conștienți de el. Și chiar unii dintre noi din păcate ne batem joc de timp și de ce-am putea să facem cu el. Așa că, începând cu, nu știu să-ți spun exact, dar acum cațiva ani buni m-am hotărât să dăruiesc, și să dăruiesc din preaplinul meu, și să dăruiesc din ceea ce am eu mai bun și mai mult și mai frumos. Și mi-am dat seama că acest lucru este cunoașterea mea în domeniul dezvoltării personale, având în vedere că de-a lungul vremii am acumulat foarte, foarte multă experiență și cunoștințe în domeniul comunicării, având această firmă de publicitate, care implică și PR și comunicare; și mai ales la cursurile la care am fost în America cu mari oratori motivaționali și cu mari spicheri, care acolo sunt cunoscuți, așa, ca niște rock-staruri, mă refer la Les Brown, la Bob Procter, la Lisa Nicholson; sunt oameni care ii învață și îi inspiră pe oameni să aibă o viață mai bună și chiar le dau planuri concrete de acțiune. Eu mi-am găsit o rețetă proprie în care am îmbinat cunoștințele lor, toate experiența acumulată și, mai mult decât atât, m-am bazat pe comunicare. Acum: promisiunea mea față de toți oamenii cu care lucrez este că atunci când îți schimbi cuvintele, de fapt îți schimbi viața.

C.M.: Să vorbim despre Diana Mețiu și în ipostaza de profesor universitar.

D.M.: Da. Predau la Universitatea Hyperion, la Facultatea ”Geo Saizescu”, facultate care pregătește viitori regizori, actori, operatori, oameni de televiziune, oameni de imagine, oameni de artă, în general. Îmi face o deosebită plăcere să lucrez cu acești studenți pentru că sunt tineri, pentru că sunt veseli, pentru că sunt plini de inițiativă, de voie bună și de încredere în viitor, și pentru că sunt extrem de creativi. Am o relație foarte bună cu ei, pentru că îi învăț lucruri foarte frumoase și inedite, pe care eu le-am învățat - așa cum spuneam mai devreme – de la oameni speciali. Predau atât Comunicare verbala si nonverbala – pasiunea vieții mele – cât și Comunicare prin mijloace de Analiză Plastică.

 

C.M.: Acum, din punct de vedere al scenografului de film – și dacă ai sau ai avut și proiecte teatrale – te rog, să le menționezi.

D.M.: Da. Este o meserie oarecum adiacentă preocupării mele principale, în sensul că am avut câteva proiecte interesante – și chiar cu tine, Claudia, urmează să mai am câteva chiar în cursul anului acesta și al anului viitor. Să spunem ”proiectul meu de debut” a fost filmul ”Margo – iubire de cartier”, în regia lui Ioan Cărmăzan (care este și Președintele UARF – Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România), cel care m-a impulsionat în mod, așa, aproape hotărâtor pentru viața mea : să mă mai îndepărtez de partea de business și să o iau și pe calea aceasta creativă – lucru pentru care îi mulțumesc și-i sunt profund recunoscătoare. De la acest film am pornit și am mai lucrat câteva filme tot cu regizorul Ioan Cărmăzan. Iar de aici porțile s-au deschis, mai ales de când am început să predau la Universitate și m-am apropiat și mai mult de lumea aceasta cinematografică, am lucrat la mai multe filme produse de studenții mei. Cu tine, Claudia am avut câteva colaborări foarte frumoase : primul film făcut a fost cel regizat de Lucian Petcu – ”Metamorfoze” (film care chiar cere, ”strigă” după o parte a doua - și sperăm că o vom face cât de curând). Al doilea film foarte frumos – tot în colaborare cu tine, Claudia Motea – a fost filmul ”Kandy”. Un film deja premiat la mai multe festivaluri, și care urmează să mai fie prezent în festivaluri și în afară țării – chiar în America, la Los Angeles, și în Canada. Film la care am făcut scenografia, cu mare plăcere – o scenografie foarte sensibilă. Un film de viață, care vorbește despre povestea unei femei, în care eu sunt convinsă că se vor regăsi foarte, foarte multe femei, nu numai din România, dar cred că și din alte țări. Pe lângă acesta, suntem în curs de a lucra la o piesă de teatru. Dar cea mai importantă și cea mai mare preocupare a noastră în ultima vreme : suntem deja în pre-producția filmului ”Spovedanii”, la care tu, Claudia esti atât co-producătoare, scenaristă și ai si rolul principal. Este un film care necesită foarte mult efort, efort pe care îl facem amândouă cu plăcere – și nu numai noi două, ci și toți oamenii care sunt implicați. Regia îi aparține tot domnului Ioan Cărmăzan, cu care lucrăm de atâta vreme. Echipa de actori, de compozitori, care ni s-a alăturat, este o echipă de excepție și probabil că ea va fi scoasă la lumină pe măsură ce filmul se apropie de producție. Din punctul acesta al scenografiei, suntem deschise să lansăm tot felul de alte proiecte culturale, fie că vorbim de festivaluri, fie că vorbim de piese de teatru, fie că vorbim de filme artistice de scurt și de lung metraj.

C.M.: Implicarea ta în Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România este binevenită și au fost, și sunt, realizări frumoase. Aș vrea să spui ceva despre festivaluri și despre Gala pe care tu, practic, ai inițiat-o; ea a fost, de fapt, inițiată de maestrul Ioan Cărmăzan, dar dacă tu nu ai fi fost la cârma organizării acestei Gale, ea nu cred că s-ar fi realizat.

D.M.: Da, mulțumesc. De când domnul Ioan Cărmăzan a preluat conducerea acestei instituții culturale, m-a rugat să mă alătur și să organizez tot ceea ce înseamnă eveniment cultural în UARF. Drept care, am început cu o Gală foarte frumoasă, pe care vrem s-o permanentizăm și sare sa aiba loc în fiecare an, mult, mult, mult timp de acum încolo.

C.M.: Anul acesta a fost a doua ediție a Galei UARF și a fost foarte frumoasă și toată lumea a apreciat-o. A avut loc la hotel Hilton, în sala Le Diplomat.

D.M.: Prima ediție a fost mai modestă, aș putea spune; a doua ediție a fost absolut strălucitoare. S-a cunoscut implicarea mea și a celor dragi, a celor apropiați și prieteni ai UARF-ului, cum esti și tu, Claudia. Am realizat împreună un eveniment de succes, care a dat premii extraordinare. Și am reușit să creăm chiar un punct de referință în industria – dacă putem s-o numim așa – a Galelor. Eu cred că orice om din cinematografia românească își dorește să participe la această Gală și să fie premiat. Astfel încât, aceste premii - medaliile care s-au dat, trofeele care s-au dat, în frunte cu marele trofeu ”Zimbrul de Aur” – au devenit deja un însemn al recunoașterii publice de talent artistic în domeniul cinematografiei, pe care toată lumea din acest domeniu își dorește să le primeasca.

Să creezi sisteme de referință, să creezi sisteme de valori, mi se pare un lucru foarte frumos și merituos, care nu numai mie îmi aparține, ci și întregului colectiv de la UARF, și tie, Claudia, care m-ai sprijinit foarte mult în organizare. Dar nu mai avem mult timp și deja ar fi bine să ne ocupăm de organizarea celei de-a treia ediții, pentru că vrem să respectăm în fiecare an – aceeași zi, aceeași dată – și anume în luna ianuarie a fiecarui an. Deci, fiecare început de an să înceapă validând munca din anul anterior, a celor care lucrează în domeniul cinematografiei.

C.M.: Deci, ar putea fi considerat, așa, ca o Gală a premiilor Oscar sau Galden Globe ?

D.M.: Am putea să spunem, fără falsă modestie, că ar fi echivalentul premiilor Oscar din Romania, da.

C.M.: Ceva referitor la festivalurile în care ai fost implicată ?

D.M.: Da. UARF are, de mai mulți ani – iarăși, suntem la a treia, a patra ediție -, cu mai multe festivaluri pe care le permanentizăm : Festivalul de la Galați ”Modern Movie” (care deja cred că este la a șaptea ediție), Festivalul de la Chișinău (care este la a treia ediție). Bineînteles, toate aceste festivaluri sunt festivaluri de filme, în care facem tot posibilul să promovăm film românesc, să aducem în lumină reflectoarelor actori, regizori, scenariști, scenografi, care au lucrat și au contribuit la înfrumusețarea lumii cinematografice romanesti și, mai mult decât atât, la educarea publicului. Ce am lansat anul acesta - 2015, la Chisinau, a fost inedit : alături de tine, Claudia, un festival de film care a avut ca scop să educe publicul foarte tânăr și să promoveze film românesc, de fapt – ecranizări ale marilor romane din literatura română.

C.M.: Punctul forte în prezent al Dianei Mețiu : este vorba de ceea ce faci tu exact în acest moment pentru oameni și pentru sufletul tău, de altfel.

D.M.: Da. Meseria de coach este o meserie oarecum nou intrată pe piața românească. Este echivalentul ”pe-repede-nainte” al meseriei de psiholog, să spun așa. Pentru că asta înseamnă să cauți oamenilor soluțiile, și nu atât cât să le cauți tu, cât să-i ajuți pe ei să-și găsească propriile lor soluții, punându-le întrebări pertinente. Și meseria de trainer de dezvoltare personală – și ea este destul de nouă, ca dovadă că nici nu avem echivalent în limba română pentru aceste meserii. Dar mie-mi place să spun despre mine că fac ordine în viața oamenilor și în gândurile oamenilor, prin cuvinte. Adică, învățându-i cum sa folosească cuvintele în favoarea lor și în armonie cu ei înșiși, cu Universul și cu ceea ce își doresc, reușesc să-și facă viața mai frumoasă. Întotdeauna, când vrem să ne ordonam lucrurile, avem nevoie să facem câțiva pași înapoi și să ne uităm din afara noastra. Acest lucru nu este foarte ușor și de cele mai multe ori avem nevoie de cineva. Iar acel ”cineva” sunt eu. Și asta fac, atât în ședințe individuale, cât și de grup. Și pornind de la lucruri simple, când cineva-și dorește să își atingă un proiect personal – care poate fi lansarea unei firme, găsirea partenerului de viață, poate fi de exemplu înțelegerea mai bună cu soacra – tot felul de obiective, care pot fi mici, dar pentru fiecare om în parte sunt extraordinar de importante. Mai mult decat atât : ceea ce este vital, consider eu, pentru toată lumea, este SĂ-ȚI DESCOPERI MENIREA, SĂ ȚI-O ASUMI SI SA O URMEZI, DEVENIND o investiție profitabilă pentru Univers.

C.M.: Am înțeles că în modulele tale de predare ai un curs de creativitate, care este foarte mult apreciat de oamenii care participă la curs.

D.M.: Da. Am nouă module de curs, pe care le sustin in grupuri de 25 de persoane, pe diverse teme. Cel care-mi place cel mai mult și care are cel mai mare succes, având în vedere că ca este unic în România, este acest curs pe care l-ai menționat – cursul de creativitate sau fitness pentru minte. Este un curs care are rolul, prin exerciții foarte simpatice, să îi ajute pe participanți să realizeze ce parte a creierului își folosesc; adică, dacă lucrează mai mult cu emisfera stangă sau cu emisfera dreaptă. Și, pentru că emisfera dreapta este cea responsabilă de inspirație, de găsirea solutiilor, de accesarea domeniului ”ce nu știm că nu știm”, este foarte frumos să o descoperim și să o punem in miscare, ceea ce, societatea în care trăim nu prea ne solicită. În sensul că trăim într-o lume a emisferei stângi, adică a lucrurilor logice, a lucrurilor raționale, și uităm să ne mai bucuram de lucrurile mai putin logice și mai puțin raționale – lucrurile care ne bucură cu adevarat, lucrurile care ne inspiră, lucrurile care ne fac mai buni, mai generoși, mai aproape de Dumnezeu, mai aproape de Univers, mai aproape de Sufletul nostru. Și este absolut fascinant să vezi cum oamenii mari se joacă ca niste copii, iar la sfârșitul a patru zile de lucru au rezultate extraordinare.

C.M.: Și acum, ceva despre cărțile tale. Pentru că eu, cunoscându-te, și din toate discuțiile noastre văzând câte știi și cum ești TU, ca o carte frumoasă și plină de învățăminte, dacă ar fi să te caracterizez, să spun, așa, ce cred despre Diana Mețiu, dincolo de valoarea ta de om extraordinar – ești ca o carte pe care, dacă o citești, vrei să fie în biblioteca ta personală (să exiști în biblioteca vieții omului).

Spune ceva despre carțile tale, pentru că și eu vreau să fiu cu adevarat un imbold și să fiu, așa, acel spiriduș care stă lângă tine și zice ”scrie! scrie! scrie! și publică!”.

D.M.: Da. Am publicat până acum o singură carte: ”Cum să arăt bine”. Este o carte cu multe retete de frumusețe, dar care, până la urmă, arată că frumusețea este în noi și că frumusețea iese la suprafață, în afara oricăror reguli impuse de societate și de revistele și emisiunile de modă (și de aceste ”asistente”, să spunem, care sunt acuma peste tot în emisiunile televizate) și că frumusețea vine din noi înșine, frumusețea vine mai ales atunci când suntem îndrăgostiți sau când suntem îndrăgostiți nu numai de un partener de viață, ci de viață, în general. În același timp, acum lucrez la patru cărți, pe care, trei cu siguranță le voi scoate anul acesta și anul viitor, iar cea de-a patra mai are de așteptat, pentru că e o carte foarte importantă și valoroasă, care cred că-mi va lua mai multi ani de studiu.

Prima carte este tot o carte de comunicare, dar se referă mai mult la cum comunicăm din punct de vedere plastic, din punctul de vedere al mijloacelor plastice pe care le folosim. Și mă refer mai ales la regulile care sunt peste tot în natură, dar noi nu le vedem; dar odată ce ne trezim acest spirit de observație și vedem cum natura ne vorbește și înțelegem că natura este extraordinar de frumoasă și perfectă în toate elementele ei, atunci, noi, folosind aceste reguli ale omului, ale naturii, ale Universului, reusim să cream și noi un ”Frumos” la rândul nostru; să fim noi creatori, creatori de frumos sau chiar propriii noștri creatori.

O altă carte, care va fi în două volume, de fapt vor fi două cărți separate, este o carte inspirată din lucrarea mea de doctorat, care vorbește despre comunicarea prin materiale reciclabile. Adică, noi putem să folosim tot ceea ce alții aruncă sau tot ceea ce chiar noi înșine aruncăm. Și ele, lucrurile, pot fi reinventate, lucrurile pot fi revalorificate, lucrurile pe care noi nu le mai prețuim pentru că trăim într-o societate de consum care nu ne-a învățat să prețuim lucruri, ci ne-a învățat să consumam cât mai rapid ca să le înlocuim cu altele, putem descoperi o lume fascinantă în a reinventa lucrurile din jurul nostru și a ne reinventa pe noi înșine.

Iar cea de-a patra carte este despre cât de frumoasă este limba romană, cât de sonoră este și cât de generatoare de programe pozitive. Pentru că tineretul din ziua de astăzi așa de frumos este, în schimb nu are informațiile pe care le-a avut generația noastră și multe lucruri se pierd. Iar limba romană este o limbă care are o melodicitate extraordinară și cuvintele ei sunt cuvinte generatoare de materializări. În sensul că, dacă noi am vorbi cu adevarat în limba română, adică am vorbi cu adevarat în cuvinte vechi românești, nu zic acuma să vorbim în arhaisme, dar sa prețuim anumite cuvinte pe care, atunci când le folosim, deja ceva din noi ne îndeamnă să trecem la acțiune. Pentru că numai cand trecem la acțiune reușim să înfăptuim lucruri și nu doar să rămână, așa, într-o fază de intenție. Și am să dau un singur exemplu, ca să înțeleagă lumea la ce mă refer : uitați diferența dintre cuvântul ”a aplica” și ”a te înscrie”. ”A te înscrie” este un cuvant românesc, iar ”a aplica” este un cuvânt deja considerat românesc, dar el este imprumutat din altă limbă – din limba franceză. Când spun ”mă înscriu la un job” sau ”mă înscriu la o facultate”, la fel pot să spun ”aplic la un job” sau ”aplic la o facultate”. Diferența este că mintea gândește în imagini; și în momentul când își imaginează acest cuvant, când face ”fotografia” acestui cuvânt, în creier se naste o imagine : când mintea zice ”aplic”, vede ca și cum ceva se pune deasupra, așa cum punem un timbru pe o scrisoare. Și atunci nu sunt înăuntru; doar ”aplic” - sunt undeva deasupra. Dar când zic ”mă înscriu”, mă văd deja ”scrisa” înăuntru. Și este foarte frumos cum așa o mică diferență îți dă o cu totul altă convingere. Eu când spun ”mă înscriu”, cred deja că am luat examenul, cred deja că am luat jobul, pentru că deja mintea îmi spune că sunt deja ”înscrisă” acolo. Pe când, dacă spun ”aplică”, eu nu mă văd deja înscrisă acolo; mă văd doar undeva pe lângă, undeva deasupra, nu mă văd deja în interiorul jobului sau în interiorul acelei universități sau facultăți. Acesta este doar un mic exemplu și de aceea spun că-mi va lua niște ani până voi reuși să adun foarte multe cuvinte din limba română și să demonstrez valoarea lor și să conving tinerii din ziua de azi să se uite cu mai multa dragoste și interes la cuvintele care creează, față de cuvintele care rămân doar așa, la un nivel superficial de exprimare.

C.M.: Și acum, un mesaj pentru cititorii revistei ”Cronica Timpului” și, în genere, pentru toți oamenii care te privesc și care te ascultă.

D.M.: Dragi cititori, va doresc tuturor să vă fie inimile pline de bucurie, iubire si recunostință! Schimbați-vă cuvintele si veți schimba lumea!