Joom!Fish config error: Default language is inactive!
 
Please check configuration, try to use first active language

,,Ferestre spre Univers” Expoziţie personală Dumitru Popa

 

 

  
  
  

 ASCULTă ce-ți FACE PLĂCERE

 
RTVU - Original - Live

 

 

 

 

 
 
agerpres
 
Google+

Horoscop zilnic

RizVN Login

Dacă ești autor, jurnalist sau
doar pasionat de muzică, fă-ți
un cont și te ajutăm să-ți
publici articolele, piesele
preferate sau poeziile pe site!
Te-am convins? Înregistreză-
te, durează doar câteva clipe!



User Rating: / 0
PoorBest 

 

 

 

Redactor: Cristina OPREA

 

La sfârşit de septembrie a avut loc la Galeria Municipală de Artă din Turda expoziţia ,,Ferestre spre Univers” a binecunoscutului artist plastic turdean Dumitru Popa. Format la şcoala clujeană, fiind absolvent al Institutului de Arte Plastice ,,Ioan Andreescu” din Cluj astăzi Universitatea de Artă şi Design, la clasa profesor Ana Lupaş a avut un demers interesant, astfel că, de ani buni activează în colectivitatea artiştilor plastici turdeni, participând la numeroase expoziţii colective organizate de colegii domniei sale.

Artistul a oferit această expoziţie cu lucrări mai inedite, surprinzând publicul prezent la eveniment. La deschidere au dorit să îi fie alături Preşedintele Societăţii Culturale ,,Filarmonia” Turda Iosif Stegaru, profesor de arte plastice la Şcoala Populară de Artă ,,Tudor Jarda” Cluj-Napoca Felicia Răcean, cunoscutul regizor Ovidiu Cosac, profesorul de modelaj la Clubul Copiilor din Turda Laszlo Suba, profesor Dora Arion şi care au transmis celor prezenţi gândurile domniilor lor despre creaţia artistului.

Iosif Stegaru  a vorbit despre originalitatea lucrărilor şi despre faptul că ,,a putut să termine în timp util această expoziţie care era planificată cu o lună mai târziu, dar din motive organizatorice a trebuit să intrăm mai repede pe simeze cu aceste lucrări şi domnia sa a reuşit să le termine şi să ni le prezinte în condiţii foarte bune. Aş dori să remarc ludicul acestor lucrări, o joacă, dar o joacă serioasă în care artistul şi-a luat drept martor întreg Universul. Aş dori să îl felicit şi să îi doresc putere de muncă în continuare şi aş dori să îl aplaudăm cu toţii pentru eforturile pe care le-a făcut.”

Felicia Răcean înainte de al felicita pe artist a spus ,,bine ne-am reîntâlnit după o bine meritată vacanţă. Câte ferestre sunt atâtea ferestre are sufletul autorului, ferestre deschise spre lume. Este o provocare de comunicare cu exteriorul, cu prietenii domniei sale extratereştrii sau extragalactici. Prin această tehnică mixtă, aparte, artă specifică epocii noastre, o provocare lansată Universului, în fond este un semnal pe care îl transmite autorul, cel puţin aşa am înţeles, în Univers. Fereastra ne oferă atât protecţie, dacă suntem în casă, cât şi, dacă este deschisă, o comunicare. Pe lângă faptul că ferestrele acestea nu au sticlă ci doar forme, înseamnă că putem pătrunde şi în interiorul sufletului său, ceea ce mi se pare un lucru extraordinar. Nu sunt mulţi cei care oferă asemenea lucruri. Ca să se vadă în interiorul sufletului trebuie să fii echilibrat, stăpân pe arta ta, ceea ce este Dumitru Popa. Multitudinea de culori nu sunt aşezate haotic ci în armonie şi aş încheia parafrazându-l pe Arghezi.” Şi aici domnia sa a făcut referire la un fragment din poezia ,,Testament”.

Dumitru Popa a avut o viziune interesantă în discursul său de la vernisaj. ,,Aş putea să încerc să fac un mic scenariu. Nu sunt de aici de pe Pământ sunt venit de undeva de departe, din nu ştiu a câta galaxie sau sistem solar, aici. De pe o planetă micuţă şi modestă, dar cu personalităţi mari artistice. În lumea noastră sunt artişti deosebiţi, dar toţi sunt modeşti. Artiştii deosebiţi sunt modeşti. Acei artişti, în ghlimele, care sunt de suprafaţă aşa, un fel de, ca o glazură, nu există. În societatea noastră acolo, nu există. Dacă o sa încerce să vină pe Pământ, aici pe la dumneavostră, cu siguranţă o să vă daţi seama că ceva nu merge. Noi de pe planeta asta vă iubim foarte mult. Şi urmărim Pământul de mult timp, acest Pământ care este plin de mizerie în loc să fie plin de empatie, de dragoste, de armonie, de relaţii interpersonale între oameni. Pe Planeta artei acolo există sufletul care descrie speranţa, arta.  În fiecare lucrare am vrut să spun câte ceva. Aici am două lucrări, mi-am închipuit doi extratereştrii, ca două persoane din alt sistem ce cunosc artiştii şi ei au o familie. Noi tot vorbim de paranormal. Totul este normal dar nu cunoaştem noi toată realitatea. Este o viziune, acum din ce în ce mai mult se vorbeşte de multiunivers, de multe universuri, de universuri paralele, atâtea frumuseţi sunt în lume şi cu elementele noastre utile, cu capace, cu nasturi, cu ce avem la îndemână putem să ne exprimăm starea sufletească. Mi-am imaginat cum poate să fie acolo departe. Asta am vrut să spun în lucrările mele, legătura sufletească cu Universul.”

Distinsa profesoară Dora Arion l-a felicitat pe artist pentru ,,originalitatea cu care aţi ştiut nu numai să îmbinaţi culorile, dar originalitatea cu care aţi dat viaţă unui anumit proiect, pe care îl vedeaţi doar dumneavoastră şi ne-aţi convins acum, să îl vedem şi noi.”

Regizorul Ovidiu Cosac sublinia faptul că ,,în arta dumneavoastră şi în arta plastică în special, există mesaje subliminale, mesaje care să treacă dincolo de vizual, să descoperim şi altceva privind o operă de artă. Nasturele, închide şi deschide, nasturele ca şi fereastră a vieţii, care ne poate duce spre o altă zonă sau ne poate închide viziunea. Faptul că aceste capace devin şi ele nasturi, capacele care inchid şi care deschid,  acesta este lucrul care îmi place în mod deosebit din ceea ce văd aici în lucrările domnului Popa. Însă, totdeauna în lucrări există un echilibrul, echilibrul în linie, echilibrul în forme şi echilibrul cromatic, aici echilibrul cromatic este o nebunie... şi, în ultimul rând balamaua care a rămas pe fereastră, balamaua şi foraibărul, ce închid şi deschid,  balamaua este şi ea un element de trecere şi îndemnul meu ar fi să deschidem ferestrele acestei lumi interesante.”

Profesorul Suba a adus în discuţie şi modul în care ar percepe lucrările artistului, cei mai mici admiratori - copiii. ,,Într-un cuvânt – expresia lucrărilor aduce bucurie. Asta exprimă toate lucrările. Sunt convins că, copiilor le-ar place tare mult, copiilor  le plac florile, animalele, tot ce este frumos, dar de aceste lucrări s-ar bucura toţi copiii. Este expresia noului în lucrări.”

Expoziţia a fost bine primită şi fiecare privitor a încercat să înţeleagă cu propriile mijloace, mesajul artistului, mesaj frumos de deschidere spre o lumea a culorii, a esteticului, a mirificei vieţi pe care o trăim închizând şi deschizând ferestrele timpului.

Fereastra a fost un motiv întâlnit în pictura secolului  XIX şi început de secol XX, la mari maeştrii ai picturii româneşti, fiind întâlnită ca element compoziţional în tablouri, fie că ea era deschisă spre un spaţiu al unei terase sau grădini sau chiar a unei zone urbane. De multe ori artistul aşeza pe pervaz sau pe o măsuţă din faţa ferestrei o mică natură statică. Astfel se făcea legătura dintre spaţiul închis al atelierului sau camerei şi celălalt spaţiu al vegetaţiei. Prin fereastră se comunica simplu, firesc, cu exteriorul. În momentul în care fereastra apărea pictată închisă, era un simbol al retragerii spre interiorul atelierului, spre meditaţie.

Domnul Dumitru Popa în unele lucrări, nu a închis fereastra, a lăsat-o fără sticlă. Adică, indiferent de poziţia ei, prin ea se comunică. Cadrul ferestrei folosit ca un şasiu devine suport compoziţional pentru diferite obiecte (sfori, capace, dopuri, nasturi, cartoane) ce compun spaţiul, îl ,,populează”. În alte lucrări domnia sa ,,sigilează” fereastra cu un carton, dar acesta este pictat, este de sine stătător dar şi fundal pentru compoziţia organizată din aceleaşi elemente menţionate. M-am întrebat de ce face acest lucru şi am găsit un posibil răspuns. Pentru că uneori artistul are nevoie de a se izola, de a dialoga cu sine, de a coborî în interiorul său pentru a căuta resurse, idei, pentru creaţia sa. Autoizolarea – mijloc de retragere în tăcere din zgomotul vieţii cotidiene şi de descoperire a sinelui, a Universului interior.

O expoziţie interesantă ce îndeamnă la meditaţie.

 

ev1                                                                                                                                                                      ev2 ev3

                                                                                ev4                                                                                                 ev5