Joom!Fish config error: Default language is inactive!
 
Please check configuration, try to use first active language

Gala Culturii Naționale

 

 

  
  
  

 ASCULTă ce-ți FACE PLĂCERE

 
RTVU - Original - Live

 

 

hunedoara1

 

 

 

 
 
 
Google+

Horoscop zilnic

RizVN Login

Dacă ești autor, jurnalist sau
doar pasionat de muzică, fă-ți
un cont și te ajutăm să-ți
publici articolele, piesele
preferate sau poeziile pe site!
Te-am convins? Înregistreză-
te, durează doar câteva clipe!



User Rating: / 0
PoorBest 

Gala Culturii Naționale

 

Palatul Culturii a devenit, loc de întâlnire al artiştilor lumii cu publicul bistrițean. Eveniment cultural dedicat „Zilei Culturii Naționale” şi aniversării a 167 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, un adevărat ambasador al nostru în ţară şi peste hotare.

„Ziua Culturii Naționale” a debutat cu un adevărat regal de poezie în cinstea lui Mihai Eminescu. Cuvântul prefațator al manifestării a fost rostit de managerul Palatului Culturii prof. dr. Dorel Cosma, care a subliniat motivația anvergurii acestei sărbători, la care sunt prezenți scriitori de la mii de kilometri: China, Malaezia, Turcia, Singapore, şi Indonezia, alături de scriitori invitați din țară și scriitori aparținând Societății Scriitorilor „Conexiuni” din Bistrița.

A urmat lansarea volumului ,,Conexiuni de noiembrie”, de Dorel Cosma și Menuț Maximinian, un volum cuprinzător privind Festivalul de Literatură și Teatru ,,Liviu Rebreanu”, şi alocuțiunea Elenei M. Cîmpan despre timp, Mihai Eminescu şi spiritul ,,Conexiuni”, care nu este ceva local, provincial, ci coagulant. Dorel Cosma a prezentat revista ,,Conexiuni”, ajunsă la numărul 33-34, în al 12-lea an de apariție, Menuț Maximinian a subliniat însemnătatea ,,Conexiuni” - lor pentru Centrul Cultural Municipal și comunitate, iar Elena M. Cîmpan a făcut o descriere a conținutului revistei.

În continuare, a luat cuvântul poeta din Malaezia Mawar Marzuki, care a spus, între altele: „Am călătorit 17 ore cu avionul și am văzut întâia dată iarna, dar oamenii din Bistrița sunt calzi și prietenoși. Mâine voi auzi prima dată o slujbă creștină și pentru mine este ceva extraordinar să aud vocea Domnului, care este unic”.

A urmat Rima Re din Singapore, care și-a exprimat bucuria de a participa la „Ziua Culturii Naţionale” și a mărturisit că îi place foarte mult țara și mai ales oamenii ei, calzi, prietenoși. Soțul poetei, Harisharis, din Indonezia, a spus: ,,Am publicat șase volume de poezii. M-am pregătit să fiu profesor, dar m-am dedicat poeziei, am călătorit pentru a cunoaște lumea, oameni”, apoi a citit un poem cu inflexiuni de veritabil actor. Au urmat poeții chinezi: Bei Ta este editorul unei foarte frumoase antologii chino-engleze și, pe lângă lectura de poezie, a vorbit despre managementul festivalurilor și al revistelor literare; Niu Huang şi Shau Jianguo au citit și lăsat impresia unui grup compact cu poezie de bun nivel. Apoi, omul de teatru Srie Sugeng Edhie Kwortanto, din Indonezia, a recitat un text în maniera din filmul marii epopei „Mahabharatha”, indonezianul fiind emul al lui Peter Brook. Poetul, traducătorul, jurnalistul Mesut Senol din Turcia cunoscut în România prin volumul „Universul iubirii”, a impresionat atât prin poezie, cât și prin frumoasele cuvinte de prietenie adresate celor prezenți, românilor în general. Din Germania, de la Wurtzburg, a fost prezentă prozatoarea Ioana Heidel și Miki Weihrauch din Nürnberg.

Impresionant Zorin Diaconescu prin variantele românești convingătoare ale poemelor din engleză, date la prima lectură.

Au urmat cu scurte rostiri preoții Nicolae Feier și Vasile Beni, după care au citit Ioan și Titina Țene din Cluj, Mariana Pândaru-Bârgău și Elena Petruț din Deva, George V. Precup din Sibiu, Aurel Pop din Satu Mare, director la revista „Mărturii literare” iar Antonia Bodea din Cluj s-a referit la omul și receptarea operei lui Eminescu.

Dorel Cosma a prezentat cele șapte antologii ,,Conexiuni” bilingve, un demers extraordinar de promovare a grupării de scriitori pe care o manageriază, apoi a citit din poezia proprie, ca autor al mai multor volume și membru al Uniunii Scriitorilor din România. În continuare, Elena M. Câmpan și-a prezentat pe scurt ,,Cinci poeți germani”, o traducere de poezie a cinci poeái din Germania. A urmat prezentarea membrilor societății ,,Conexiuni” a scriitorilor bistrițeni: Dorel Cosma, Elena M. Cîmpan, Menuț Maximinian, Zorin Diaconescu, Vasile Jimboreanu, Vidican Alexandru, Iulia Pațiu, Victor Știr, Victoria Fătu Nalațiu, Feier Nicolae, Ioan Lazăr, Alexandru C. Miloș, Gheorghe Mizgan, Niculae Văjmaș, Marilena Toxin, Gheorghe Toxin, Ana Zegrean, Rodica Fercana, Vasile Beni.

Un eveniment de cultură, necesar şi util, pentru a sărbători, aşa cum se cuvine, Zilele Culturii Naţionale, o manifestare de suflet românesc şi pentru inima iubitorului de neam şi ţară, s-a materializat printr-o frumoasă, elocventă şi semnificativă expoziţie filatelică dedicată zilei de 15 ianuarie, care este o zi de sărbătorire şi a celui mai mare poet român – Luceafărul poeziei româneşti – Mihai Eminescu.

În acest sens, la Centrul Documentar Expoziţional şi Lectură Publică al Palatului Culturii Bistriţa, pe Pietonalul „Liviu Rebreanu”, s-a expus publicului iubitor de frumos şi adevăr o colecţie de timbre valoroase, în cadrul expoziţiei filatelice „Eminescu în filatelie”, aparţinând neobositului filatelist şi colecţionar Mircea Calu, din Bistriţa, unde Eminescu şi familia sunt reprezentativi în expoziţie. De menţionat faptul că Mircea Calu care expuse şi medalii comemorative dedicate Luceafărului poeziei româneşti – Eminescu şi a altor evenimente legate de istoria românilor şi „Ziua Culturii Naţionale”.

Evenimentul de gală, de pe scena Palatului Culturii a debutat cu un film în care ne-am întâlnit cu cântecul „Eminescu”, interpretat de regretaţii Ion şi Doina Aldea Teodorovici, dar şi cu poezia „Trebuiau să poate un nume” al lui Marin Sorescu, recitată de directorul instituţiei, Dorel Cosma. Acesta a subliniat faptul că prin evenimentul de la Bistriţa poezia este ridicată la rang înalt, circulând pe distanţe de zeci de mii de km, de la noi până în Singapore, Malaezia, Indonezia, Turcia, China, Germania, Austria. În cuvântul său, viceprimarul municipiului Bistriţa, Gelu Muthi, a vorbit despre importanţa hranei sufleteşti, despre lectură şi despre frumuseţea poeziei lui Eminescu. Prezent la eveniment, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Alexandru Pugna, a primit din partea Palatului Culturii Medalia „Mihai Eminescu” în semn de apreciere pentru modul în care a ştiut să ne facă cunoscut cântecul popular în ţară şi străinătate, fiind un bun ambasador al culturii noastre. Acesta a mulţumit prof. dr. Dorel Cosma şi echipei pentru distincţie, declarându-se onorat.

A urmat Gala Poeziei Internaţionale, fiecare invitat urcând pe scenă în timp pe un ecran gigant se derula un film cu ţara lui. Mesut Şenol din Turcia, a fost primul care a urcat pe scenă, spunându-le bistriţenilor să fie mândri de cultura lor. A urmat apoi Mawar Marzuki din Malaezia, profesoară la una din şcolile aflate pe insulele din Asia, care a citit poemul „Învaţă-mă să scriu o poezie”. Cei trei oaspeţi din China au urcat împreună pe scenă, Bei Ta citind o poezie despre Biserica Evanghelică, pe care a scris-o în aceste zile, după ce a urcat în turnul simbol al Bistriţei, iar mai apoi au urmat la microfon Miu Huang şi Shao Jiango. Rima Re şi Harisharis au venit împreună pe scenă, aducând frumuseţea poeziei din Singapore, iar Ioana Heidel şi Miki Weihrauch, cunoscuţi de acum de bistriţeni, au adus cu ei şi cărţi pentru biblioteca germană. Unul dintre momentele impresionante a fost cel susţinut de Srie Sugeng Edhie Kwartanto, din Indonezia, care a interpretat o rugăciune de pace a mamelor, impresionând pe bistriţeni. El a urcat pe scenă desculţ, în semn de respect pentru poezie şi pentru cultura românească. Reamintim faptul că a fost însoţit la Bistriţa de o delegaţie a Ambasadei. Toţi oaspeţii de peste hotare au primit Medalia „Mihai Eminescu” în semn de respect pentru ceea ce fac ei pentru Cultura Naţională a României prin prezenţa lor, dar şi pentru cultura internaţională. A urcat apoi pe scenă, pentru a fi prezentaţi, şi oaspeţii din ţară Alexandru Florin Ţene din Cluj – preşedintele Ligii Scriitorilor din România, Titina Ţene din Cluj, Mariana Pândaru Bârgău din Deva – director revista „Ardealul literar”, Aurel Pop din Satu Mare – director revista „Mărturii literare”, Elena Petruţ din Deva, George V. Precup din Sibiu, dar şi criticul Antonia Bodea din Cluj și membrii Societății Scriitorilor „Conexiuni” din Bistrița.

Teatrul Profesionist „Liviu Rebreanu” a prezentat premiera „Iubiri eminesciene”, susţinută de actorii Teatrului Profesionist de Proiecte „Liviu Rebreanu” din Bistriţa, care au prezentat publicului piesa „Iubiri eminesciene”, regia şi scenografia au fost semnate de Adrian Găzdaru, iar din distribuţie au făcut parte Stelian Milu (în rolul povestitorului), Dan Clucinschi (în rolul lui Cătălin), Veronica Popescu (rolul Cătălinei), Silvana Ionescu (rolul Mamei) şi Ovidiu Usvat (în rolul lui Eminescu). O piesă bine pusă în scenă, ce a trecut în revistă poeziile de dragoste ale lui Mihai Eminescu, încheindu-se tulburător cu versul „Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată/ Pururea tânăr, înfăşurat în mantan-mi”, în timp ce scena s-a luminat, fiind invadată de mii de fulgi de zăpadă, semn al înălţării poetului la stele.

Pauza le-a oferit bistriţenilor posibilitatea de a închina un pahar cu şampanie cu actorii şi cu poeţii internaţionali, făcându-se sute de poeze împreună cu aceştia.

A urmat un concert deosebit susţinut de Pop-Opera „Distinto”, tenorii Octavian Dobrotă, Marius Olteanu şi bass-ul Mihai Radu, cântând piese pe versurile lui Mihai Eminescu, piese internaţionale, dar şi, în premieră, piese din folclorul nostru.

A fost o întâlnire reuşită pentru care dr. Dorel Cosma, împreună cu întreaga echipă, a fost fleicitat de bistriţenii prezenţi în sala Palatului Culturii.

„Se anunţă un an rodnic, în care, cu siguranţă, ne vom bucura de frumuseţea artiştilor şi de reprezentaţiile lor pe toate palierele culturale.” Cuvinte rostite de prof. dr. Dorel Cosma: „La mulţi ani, Bistriţa! La mulţi ani, Cultura Românească”.

 

BE6A6820

 

BE6A6821

 

 

BE6A6880

 

BE6A6888

 

BE6A6896

 

BE6A6897

 

BE6A6910

 

BE6A6969

 

BE6A6986

 

BE6A7092

 

BE6A7121

 

BE6A7231

 

BE6A7232

 

BE6A7244

 

BE6A7246

 

BE6A7300

 

BE6A7303

 

BE6A7305

 

BE6A7307

 

BE6A7332

 

BE6A7338

 

BE6A7345

 

BE6A7359

 

BE6A7378

 

BE6A7397

 

BE6A7414

 

BE6A7482

 

BE6A7507

 

BE6A7552

 

BE6A7570

 

BE6A8715

 

 

Maria Herineanu