Joom!Fish config error: Default language is inactive!
 
Please check configuration, try to use first active language

Profesorul, studentul și...Dumnezeu!

 

 

  
  
  

 ASCULTă ce-ți FACE PLĂCERE

 
RTVU - Original - Live

 

 

hunedoara1

 

 

 

 
 
 
Google+

Horoscop zilnic

RizVN Login

Dacă ești autor, jurnalist sau
doar pasionat de muzică, fă-ți
un cont și te ajutăm să-ți
publici articolele, piesele
preferate sau poeziile pe site!
Te-am convins? Înregistreză-
te, durează doar câteva clipe!



User Rating: / 0
PoorBest 

PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE

Profesorul, studentul și...Dumnezeu!

 

Un profesor de filosofie ateu le vorbea studenților despre dezacordul dintre știință și ideea existenței unui Dumnezeu Atoputernic. Acesta l-a întrebat pe un student care s-a declarat a fi creștin:

Profesorul: Esti crestin, așa-i băiete?

Studentul: Da, domn’ profesor.

Profesorul: Așadar, crezi in Dumnezeu?

Studentul: Desigur, domn’ profesor.

Profesorul: Ce părere ai, DUMNEZEU e bun?

Studentul: Cu siguranță.

Profesorul: DUMNEZEU e ATOTPUTERNIC?

Studentul: Da.

Profesorul: Fratele meu a murit de cancer, deși s-a rugat necontenit la DUMNEZEU ca să il vindece. Noi, oamenii, facem tot ce ne stă în putere să ne ajutăm aproapele, cel puțin majoritatea dintre noi, dar DUMNEZEU n-a făcut nimic în cazul meu. Cum mai poți considera un astfel de DUMNEZEU ca fiind unul bine-intenționat?

(Studentul nu a răspuns nimic.)

Profesorul: Nu știi să răspunzi, așa-i? Nu-i nimic, tinere, îți repet întrebarea, e DUMNEZEU bun sau nu?

Studentul: Da.

Profesorul: Dar Diavolul, o fi și el bun?

Studentul: Nu.

Profesorul: Ia zi-mi, Diavolul de unde provine?

Studentul: Tot DUMNEZEU l-a creat...

Profesorul: Bun. Atunci ia zi-mi, băiete, pe lume exista și rău?

Studentul: Da.

Profesorul: Răul e omniprezent, am dreptate? Iar DUMNEZEU a creat tot ce există nu?

Studentul: Ba da.

Profesorul: Păi și-atunci, cine a creat răul?

(Studentul nu a răspuns nimic.)

Profesorul: Boli există? Dar imoralitate? Ură? Urâțenie? întâlnești în lume toate astea, nu?

Studentul: Da, domn’ profesor.

Profesorul: Și-atunci, pe-astea cine le-a creat?

(Studentul a tăcut.)

Profesorul: Potrivit științei, percepem lumea prin intermediul celor 5 simțuri. Așa că ia spune-mi tu mie... l-ai văzut vreodată pe DUMNEZEU?

Studentul: Nu, domn’ profesor.

Profesorul: L-oi fi auzit, atunci?!

Studentul: Nu, domn’ profesor.

Profesorul: L-ai simțit vreodată pe DUMNEZEU, I-ai simțit gustul, sau L-ai mirosit? Ai trăit vreo formă de percepție de orice fel legată de DUMNEZEU?

Studentul: Nu, domn’ profesor. Ma tem că nu.

Profesorul: Și totuși crezi in El?

Studentul: Da.

Profesorul: Știința oferă dovezi palpabile, demonstrate empiric, că DUMNEZEU nu există. Poți să infirmi asta?

Studentul: Nu. Eu cred in El, și-atat.

Profesorul: Da, crezi în El. Credința... Știința vine cu dovezi, și tu ai credință.

(Din acest moment, studentul începe să-ți confrunte el profesorul.)

Studentul: Domn’ profesor, dar căldura există?

Profesorul: Da.

Studentul: Dar frig există?

Profesorul: Da.

Studentul: Vă-nselați, domn’profesor. Nu există așa ceva.

(Sala de curs a amuțit, surprinsă de întorsătura neațteptată a discuției.)

Studentul: Domn’ profesor, întâlnim căldură puternică, supracăldura, megacaldura, caldura incandescentă albă, căldură slabă sau căldură zero. Dar niciodată frig. Putem avea temperaturi cu 272 de grade sub punctul de îngheț, dar nu avem mijloacele de a investiga temperaturi mai joase de atât (n.r.: temperatura cea mai scăzută măsurată vreodată în Univers, respectiv temperatura Nebuloasei Bumerang). Pur și simplu nu există conceptul de frig. Este doar o denumire inventată pentru a desemna absența căldurii. Nu putem masura frigul. Căldura este energie. Așadar, ar fi aberant să consideram că frigul este opusul căldurii, domn’ profesor, când de fapt frigul este absența căldurii.

(Audiența din sală a rămas încremenită, iar tensiunea plutea in aer.)

Studentul: Dar despre întuneric ce părere aveți, domn’ profesor? Există întuneric?

Profesorul: Normal. Apune soarele, se face beznă, doar vezi cu ochii tăi.

Studentul: Vă înșelați din nou, domn’ profesor. Întunericul este absența unui lucru, respectiv a luminii. Întâlnim lumină slabă, lumină normală, lumină puternică, lumină intermitentă... Am putea vorbi despre conceptul de întuneric doar dacă ar exista momente când lumina lipsește complet. Iar așa ceva nu există. Dacă ar exista întuneric, în mod normal am putea să creștem și gradul de întuneric, am avea o scală valorică și pentru asta, nu?

Profesorul: Bun, am înteles. Spune-mi odată unde vrei sa ajungi, tinere.

Studentul: Domn’ profesor, astfel vă pot demonstra ușor că premisele dumneavoastră științifice sunt eronate.

Profesorul: Eronate? Poți să-mi explici de ce?

Studentul: Speculați premisa dualitații. Dacă sustineți că există viață și moarte, în mod logic afirmați ca există un DUMNEZEU bun ți un DUMNEZEU rău. Pentru că două lucruri să fie diametral opuse, cele două trebuie să fie concepte finite, măsurabile. Iar știința nu poate să explice un gând, domn’ profesor. Deși folosește electricitatea și forțele magnetice, știința n-a văzut niciuna dintre acestea, ce să mai vorbim despre înțelegerea lor in profunzime. Ca să ne raportăm la conceptul de moarte ca fiind opus conceptului de viață, ar însemna să considerăm că moartea este ceva palpabil. Iar moartea nu este ceva ce se opune vieții, moartea desemnează de fapt absența vieții și nimic mai mult. Având în vedere aceste lucruri, spune-ți-mi, vă rog, domn’ profesor, îi invățați pe studenți că se trag din maimuță?

Profesorul: Dacă te referi la procesul natural al evoluției, atunci da, desigur.

Studentul: Ați observat vreodată evoluția cu ochii dumneavoastră atunci?

(Profesorul a scuturat din cap ca nu și pe față i-a încolțit un zâmbet, uimit și impresionat de concizia discursului argumentativ al studentului sau)

Studentul: Din moment ce nimeni n-a observat vreodată procesul evoluționist în plină desfășurare, și nimeni nu poate dovedi că acest proces ar avea un caracter continuu, de fapt dumneavoastră nu faceți altceva decât sa vă impuneți punctul de vedere. Si în acest caz, domn’ profesor, nu sunteți mai degraba predicator decât profesor?

(Sala a izbucnit în urale)

Studentul: Există printre noi cineva care să fi observat creierul domnului profesor cu proprii ochi?

(Sala a fost cuprinsă imediat de hohote de râs)

Studentul: Există cineva care să fie auzit, simțit, atins sau mirosit creierul domnului profesor?... Nu?! Se pare ca nu! și-atunci, potrivit prescripțiilor științei empirice, demonstrabile și atat de exacte, putem desprinde concluzia ca dumneavoastră, domnule profesor, nici nu aveți, de fapt, creier! Vă rog să-mi scuzați îndrazneala, dar, in aceste condiții, cum puteți să ne pretindeți să mai ascultăm măcar ceea ce ne spuneți?

(Sala a amuțit din nou. Năucit, profesorul și-a fixat studentul cu privirea și, fară să schițeze vreun gest, a replicat moale...)

Profesorul: În cazul asta, va trebui sa mergeți pe încredere, băiete.

Studentul: Întocmai, domn’ profesor! Încredere și credință! Legătura dintre Om și DUMNEZEU este tocmai CREDINȚA! Asta este tot ce pune lucrurile în mișcare.

Studentul nu era altul decât ALBERT EINSTEIN!

 

P.S. „Dacă zice cineva: iubesc pe Dumnezeu, iar pe fratele său urăște, mincinos este! Pentrucă cel ce nu iubește pe fratele său, pe care l-a văzut, pe Dumnezeu, pe Care nu l-a văzut, nu poate să-L iubească. Aceasta este purunca Domnului: cine iubește pe Dumnezeu să iubească și pe fratele său” (I Ioan 4, 20-21).

 

„1001 CUGETĂRI” vol. XII

Preot Ortodox Român Ilie Bucur Sărmășanul