Joom!Fish config error: Default language is inactive!
 
Please check configuration, try to use first active language

Articole

 

 

  
  
  

 ASCULTă ce-ți FACE PLĂCERE

 
RTVU - Original - Live

 

 

 

 

 
 
agerpres
 
Google+

Horoscop zilnic

RizVN Login

Dacă ești autor, jurnalist sau
doar pasionat de muzică, fă-ți
un cont și te ajutăm să-ți
publici articolele, piesele
preferate sau poeziile pe site!
Te-am convins? Înregistreză-
te, durează doar câteva clipe!



User Rating: / 1
PoorBest 

 

Aniversăm, în ziua de 15 Ianuarie 2019, 169 de ani de la nașterea Poetului nostru Național Mihai EMINESCU și vom comemora, în ziua de 15 Iunie 2019, 130 de ani de la trecerea Poetului în eternitate.

 

Marele Poet a mai avut încă 7 frați și 3 surori și este de neuitat relația de iubire și de prietenie care i-a unit pentru toată viața pe Genialul Mihai EMINESCU (15 Ianuarie 1850 – 15 Iunie 1889), poeta Veronica MICLE (22 Aprilie 1850 – 03 August 1889) și marele povestitor Ion CREANGĂ (01 Martie 1837 – 31 Decembrie 1889), iubire și prietenie ce au dăinuit până la moarte!

Plecat dintre noi în floarea vârstei, la doar 39 de ani, Luceafărul poeziei românești a lăsat posterității o creație literară vastă – poemul Luceafărul, capodoperă a literaturii române și universale, a fost scris în anul 1883. Carte de învățătură pentru generațiile care i-au urmat, opera eminesciană este și va rămâne și peste veacuri, unică, de neegalat.

În poezia patriotică Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, scrisă la vârsta de 17 ani – și publicată pentru prima oară în anul 1867, în revista literară Familia, condusă de Iosif VULCAN –, Poetul dedică un imn de slavă țării iubite în care s-a născut și a trăit.

 

Pentru noi, generațiile următoare de poeți, această creație literară reprezintă un exemplu de exprimare a dragostei și recunoștinței față de poporul român și față de țara noastră natală, România, pe care avem datoria să o iubim, să o respectăm și să o apărăm pe vecie!

 

Mihai ANTHONY

 

 

Dedicații literare – poezie românească

 

de la Mihai EMINESCU, la poeții anului 2019

 

 

Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie

 

                        Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,

                        Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?

                        Braţele nervoase, arma de tărie,

                        La trecutu-ţi mare, mare viitor!

                         Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,

                         Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc;

                         Căci rămâne stânca, deşi moare valul,

                         Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

                        Vis de răzbunare negru ca mormântul

                        Spada ta de sânge duşman fumegând,

                        Şi deasupra idrei fluture cu vântul

                        Visul tău de glorii falnic triumfând,

                         Spună lumii large steaguri tricoloare,

                         Spună ce-i poporul mare, românesc,

                         Când s-aprinde sacru candida-i vâlvoare,

                         Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

 

                        Îngerul iubirii, îngerul de pace,

                        Pe altarul Vestei tainic surâzând,

                        Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face,

                        Când cu lampa-i zboară lumea luminând,

                         El pe sânu-ţi vergin încă să coboare,

                         Guste fericirea raiului ceresc,

                         Tu îl strânge-n braţe, tu îi fă altare,

                         Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

                        Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,

                        Tânără mireasă, mamă cu amor!

                        Fiii tăi trăiască numai în frăţie

                        Ca a nopţii stele, ca a‘ zilei zori,

                        Viaţa în vecie, glorii, bucurie,

                         Arme cu tărie, suflet românesc,

                         Vis de vitejie, fală şi mândrie,

                         Dulce Românie, asta ţi-o doresc!

 

 

Mihai EMINESCU – 02 Aprilie 1867

(apărută în Revista Familia)

 

 

Dar, de Anul Nou

soției mele dragi, Agnes

 

În încleştarea dintre ieri şi azi,

Când Cercul unui An

Se sparge-n fulgere,

Mă doresc alergând –

Cerb de raze

Să potolesc vânturile

Şi să adun nestematele ploii

Pentru cununa ta de sărbătoare.

 

Am înmănuncheat glasul Îngerilor

Și mi-am adăpostit Dorurile

În palatele de cleştar

Ale Veşniciei

Pentru a-ţi putea spune:

– Primeşte-le iubito,

Este micul meu Dar

De Anul Nou!

 

 

 

Mihai ANTHONY, 01 Ianuarie 2019

(din volumul de poezii „Tainele iubirii”)

 

User Rating: / 1
PoorBest 

 

Pe Eminescu l-am cunoscut din fragedă pruncie, când mama ne-adormea un pic, cu „Somnoroase păsărele”.

Am aflat de la părinți, profesori și din opera lui, că era ca un „Făt-Frumos din lacrimă”, un tinerel frumos, tras ca prin inel, cu fața luminoasă. Dar de fapt, ne-am dat seama, până la urmă, că era chiar el, poetul nepereche.

Contemporanii lui îl admirau pentru talentul și măiestria în mânuirea versului, pentru talentul în interpretarea cântecelor populare românești, prin profunzimea gândirii filozofice.

L-am reîntâlnit pe Eminescu, când eram mari, la vârsta primelor iubiri, brodând esența unei firi „în lacul lui, cu-albastra-i floare”.

Pe băncile școlii l-am studiat și am încercat să-l înțelegem, dar am înțeles doar o fărâmă din opera lui, pentru că era un „poet întreg” al neamului românesc.

A lăsat moștenire urmașilor o operă fabuloasă, a lăsat o limbă română perfectă, pe care a introdus-o în universalitate.

Mereu ne raportăm la Eminescu, găsindu-i în opera lui noi sensuri artistice și filozofice. Nu ne săturăm de Eminescu.

Dacă îl căutăm pe pământ , îl vom găsi în codrii deși, în lacuri și izvoare, în cântul păsărilor, dar și al marilor cântăreți, îl vom găsi seara pe deal sau pe aleea plopilor fără soț.

Dacă îl căutăm pe cerul înstelat, îl vom vedea în Luceafăr și un întreg univers.

Îl vom găsi pe Eminescu și atunci când pătrundem în istoria zbuciumată a neamului românesc, în lupta continuă, plină de jertfe supreme, pentru refacerea unității într-o singură țară, Dacia (România Mare).

Prin opera lui, poporul român a ajuns în universalitatea lumii.

Prin frământările noastre de zi cu zi, abordându-l pe Eminescu, ne dăm seama că de fapt, Eminescu este în noi.

Cu cât ne apropiem mai mult de sensul vorbelor sale din carte, ni se pare că el este tot mai departe, depășind orizontul cunoașterii noastre..

Eminescu a fost un mare vizionar, a trasat cu limpezime neegalată calea de urmat pentru definirea ca țară a națiunii române.

Limba și credința au constituit stâlpii fundamentali în supraviețuirea peste veacuri a românilor, care au ajuns în acel magic an 1918, să-și îndeplinescă visul de aur, Marea Unire.

Același Eminescu ne-a învățat cât de necesară este cunoașterea istoriei acestui neam, pentru cunoașterea prezentului și încrederea în privirea spre viitor.

A avut un mare rol în reformarea învățământului românesc, în secolul al XIX-lea.

Acum , facem apel la Eminescu, pentru a afla cine am fost în cei 100 de ani de la Marea Unire.

Tot Eminescu ne poate învăța, prin viziunea lui, ce trebuie să facem și în următorii 100 de ani.

Un lucru simplu trebuie să facem, să ascultăm de Eminescu.

Pentru români, Eminescu rămâne un vis, un Titan, și în cultură rămâne de neatins.

Mereu trebuie să-l căutăm pe Eminescu în trăirile noastre, căci fără el am fi cu toții goi.

Până la urmă o să-l găsim pe Eminescu, căci „Eminescu este chiar în noi”!

 

A consemnat,

 

Col(r)dr.ing. Avădanei Constantin

 

Președintele Grupului de Inițiativă ,,CENTENAR-MAREA UNIRE-ALBA IULIA-2018”

 

1 „DUMNEZEU E UN ATOM, UN PUNCT MATEMATIC, PUNCTUL COMUN UNDE SE LOVESC TOATE PUTERILE PĂMÂNTULUI SPRE A CONSTITUI ORGANISMUL DE LEGI, SISTEMA COSMICĂ”.

 

++ +

 

2 „FĂRĂ DUMNEZEU TOTUL AR FI CENUŞĂ, TOTUL AR FI ABSURD. ŞANSA NOASTRĂ ESTE SĂ DESCOPERIM SACRUL".

 

+ + +

 

2. „ REVOLUŢIE A FĂCUT DUMNEZEU CREÂND LUMEA, S-A REVOLTAT ÎMPOTRIVA HAOSULUI, ÎMPOTRIVA NEFIINŢEI; ÎN LOCUL NIMICULUI A CREAT FIINŢA, ÎN LOCUL NEANTULUI A CREAT ETERNITATEA".

 

+ + +

 

4. „DE CE CRISTOS E AŞA DE MARE? PENTRU CĂ PRIN IUBIRE A FĂCUT CA CEARTA ÎNTRE VOINŢE (OAMENI) SĂ FIE IMPOSIBILĂ. CÂND IUBIREA ESTE, - ŞI EA ESTE NUMAI CÂND E RECIPROCĂ - ŞI RECIPROCĂ ABSOLUT VA SĂ ZICĂ UNIVESALĂ; CÂND IUBIREA E, CEARTA E CU NEPUTINŢĂ, ŞI DE E CU PUTINŢĂ, EA NU E DECÂT CAUZA UNEI IUBIRI PREÎNNOITE Ş MAI ADÂNCI DE CUM FUSE-NAINTE".

 

+ + +

 

5. „NU SE MIȘCĂ UN FIR DE PĂR DIN CAPUL VOSTRU FĂRĂ ȘTIREA DOMNULUI”.

+ + +

 

6. CINE NEAGĂ PE DUMNEZEU NEAGĂ ORDINEA MORALĂ A UNIVERSULUI. DAR E DOVEDIT CĂ ORICINE NEAGĂ ORDINEA MORALĂ ESTE PIERDUT // FIE CA INDIVID, FIE CA NEAM PE ACEST PĂMÂNT CĂCI DEGENEREAZĂ FIZIC ȘI DEGENEREAZĂ MORALICEȘTE”.

 

+ + +

 

7. „DUMNEZEU. El ARE PREDICABIILE CÂTORTRELE CATEGORII ALE GÂNDIRII NOASTRE. EL E PRETUTINDENI – ARE SPAȚIUL; El E ETERN – ARE TIMPUL; EL E ATOTPUTERNIC, DISPUNE DE SINGURA ENERGIE A UNIVERSULUI. OMUL E DUPĂ ASEMĂNAREA LUI. OMUL REFLECTĂ ÎN MINTEA LUI – IN VERBUM – CÂTEȘTRELELE CALITĂȚILE LUI. DE ACEEA LA -ÎNCEPUT ERA VERBUL, ȘI VERBUL ERA DUMNEZEU ȘI DUMNEZEU ERA VERBUL”.

+ + +

 

8. „UN POPOR SĂRAC DAR SĂNĂTOS, ARE TOT LUNGUL VIITORULUI ÎNAINTEA LUI; DAR UN POPOR FIZIC DEGENERAT, UN POPOR COMPUS DIN STÂRPITURI, E CONDAMNAT A PIERI PENTRU TOTDEAUNA”.

+ + +

 

9. „IUBESC ACEST POPOR BUN, BLÂND, OMENESC, PE SPATELE CĂRUIA DIPLOMAȚII CROIESC HĂRȚI ȘI RĂZBOAIE, ZUGRĂVESC ÎMPĂRĂȚII DESPRE CARE LUI NICI PRIN GÂND NU-I TREC. IUBESC ACEST POPOR ROMÂNESC, FĂRĂ A IUBI PE SEMIDOCȚII ȘI SUPERFICIALITĂȚILE SALE”.

+ + +

 

10. NU E INDIFERENT ÎN VIRTUTEA CĂRUI PRINCIPIU SE SELECTEAZĂ ELEMENTELE DIRIGENTE ALE UNUI POPOR

+ + +

 

11. „SĂ LUCRĂM, DAR, SĂ LUCRĂM INSPIRAȚI DE SFÂNTUL GLAS AL PATRIEI, SĂ ASUDĂM, DAR SUDOAREA NOASTRĂ SĂ SE SCURGĂ PENTRU INTERESELE NEAMULUI ROMÂNESC”.

+ + +

 

12. „O ADEVĂRATĂ LITERATURĂ, TRAINICĂ, CARE SĂ NE PLACĂ NOUĂ ȘI SĂ FIE ORIGINARĂ PENTRU ALȚII, NU SE POATE ÎNTEMEIA DECÂT PE GRAIUL VIU AL POPORULUI NOSTRU PROPRIU, PE TRADIȚIILE, OBICEIURILE ȘI ISTORIA LUI, PE GRAIUL LUI. TOT CE AȚI PRODUCE ÎN AFARĂ DE GENIUL ÎNTR-ADEVĂR NAȚIONAL NU VA AVEA VALOARE ȘI TRĂINICIE, NICI PENTRU NOI, NICI PENTRU STRĂINĂTATE”.

 

Preot Ortodox Român Ilie Bucur Sărmășanul

 

 

PS. Aceste cugetări eminesciene, se vor niște răspunsuri timpului trecut, când „semidocții” și „superficialii” timpului, ne intoxicau viața scolară cu „ÎMPĂRAT ȘI PROLETAR” sau, că, MOARTEA POETULUI NEPERECHE ar fi fost urmarea unor boli venerice. Adevărul frumos este că Eminescu a fost un fin credincios al lui Dumnezeu, tăios cu „ierarhiile” abuzive, patriot desăvârșit, un „EROU” care a murit după ce înfierat clasa politică a timpului, fiind lovit cu o cărămidă în cap, pe la spate, în timp ce se plimba prin spitalul de la Socola –Iași.

User Rating: / 1
PoorBest 

Dacă e duminică este AFRICA. Ciudat și curios pentru un turist care face turul lumi într-o săptămână, este să ajungă pe continentul negru. Aterizarea pe aeroportul Cartagina Tunis avea să fie începutul unei aventuri minunate. Cu bagajul de cunoștințe, idei și păreri preconcepute și luate mai ales (din mass media), aveam să ne confruntăm cu secvențe necunoscute.

Trecând peste formalitățile vamale inerente aveam să ne trezim în brațele unei realități năucitoare. Hotel de multe stele, cu primire protocolară la nivel înalt, aveau să se desfășoare activități ce vor marca viața comunității din Tunisia.

Spre exemplificare au avut loc, în prezența E.S. Dan Stoenescu, ambasador al României în Tunisia, dezvelirea plăcii Centenar, donație Radio TV Unirea, expoziție de grafică a Cristinei Oprea, desene Sofia Ousdji, pictură, prezentare de carte și moment poetic din creație proprie a Ionelei Flood.

Un moment aparte a fost prezentarea Revistei Unirea din Austria; Revistei Conexiuni din Bistrița și a volumelor semnate de: Elena Câmpean, Menuț Maximilian, Zorin Diaconescu, Dorel Cosma, ”eCreator” nr. 6 (poezie, proză, etc.) coordonat de Ioan Romeo Roșiianu, Antologii poetice cu mulți poeți români contemporani din țară și străinătate, „Clepsidra cu Sentimente” Mariana Moga, ”Tata” Puiu Răducan” și ”Antologia de poezie pentru copii” editată de Libris Brașov, patronată de Virgil Oniță.

Seara specială de la Direcția Consulară, s-a încheiat într-o notă de prietenie și promisiuni pentru un an plin de realizări. Sărbătorile iernii băteau la ușă iar continentul necunoscut ne aștepta.

A doua zi avea să înceapă marea aventură. Noi, europenii convinși că Africa e un continent necunoscut, nu puteam să nu dăm dreptate destinului. Frumos ca un film se derulează drumul spre Zaghouan. Trecem pe lângă ce a mai rămas din apeductul care făcea legătura între Templul Apelor, Zaghouan și Cartagina. La Zaghouan ajungem în seara de 25.12.2018 mai exact în seara de Crăciun unde întîlnim reprezentanți ale comunităților musulmane, cum ar fi Tunisia, Algeria, Marok, Egipt, Libia, Israel, Palestina, cât și creștini din Olanda, Italia, Croația, Austria, Anglia și România. Cu toți acești reprezentanți ai comunităților mai sus amintiți, într-un număr de 52 de persoane, începe realizarea proiectului Festival Internațional de Voluntariat pentru Pace condus de Salem Beschir. Începerea proiectului din partea reprezentanțior din Austria, Anglia și România a fost pictura în ulei a celor trei mari pesonalități istorice și anume, Mihai Viteazul, Stefan Cel Mare și Decebal. Ce poate fi mai emoționant decât faptul ca într-un spațiu musulman să strălucească cultura străbună. Mai emoționant este că, băștinașilor li s-au făcut prezentarea acestor mari nume din istoria poporului român și au fost impresionați de cele auzite.

Pe parcursul a celor 8 zile s-au repetat succesiv la: Zaghouan, Ourdanime și Bembla Lemnara, fără a face rabat de la directivele proiectului, concluzionând că PACEA și PRIETENIA sunt valori universale. Oameni, omenia și prietenia vor dăinui prin cei ce se implică în activități și acțiuni dedicate comunității.

Ca un corolar la cele amintite se poate adăuga faptul că părerea europenilor, în special mass media, despre continentul african și nu numai, presupune totale rectificări și reveniri la realitatea concretă.

Cine vrea să contrazică cele de mai sus este invitat să ia contact cu realitatea directă a unui continent necunoscut nouă europenilor.


Va urma.


Ioan Godja 03.01.2019