Joom!Fish config error: Default language is inactive!
 
Please check configuration, try to use first active language

Articole

 

 

  
  
  

 ASCULTă ce-ți FACE PLĂCERE

 
RTVU - Original - Live

 

 

 

 

 
 
agerpres
 
Google+

Horoscop zilnic

RizVN Login

Dacă ești autor, jurnalist sau
doar pasionat de muzică, fă-ți
un cont și te ajutăm să-ți
publici articolele, piesele
preferate sau poeziile pe site!
Te-am convins? Înregistreză-
te, durează doar câteva clipe!



User Rating: / 2
PoorBest 

Jurnal de călătorie

 

PARIS – oraşul îndrăgostiţilor

 

Vizitând pentru prima oară Parisul, în compania soţului meu, m-am simţit plutind pe un covor fermecat printre obiectivele turistice unice, încărcate de istorie, pe malurile Senei, în Parcul Tuileries (unde sute de îndrăgostiţi se plimbau mână-n-mână, frumoşi şi fericiţi), în muzeele impresionante. M-a cuprins o emoţie de nedescris. Îmi împlineam un vis din tinereţe. Eram în PARIS – oraşul îndrăgostiţilor!

paris1

 

PARIS – văzut de la inălţimea de 196 m. a Turnului Montparnasse

 

Ştiam că oraşul Paris (supranumit şi oraşul luminilor), situat pe fluviul Sena, în nordul Franţei, are o populaţie de circa 2 milioane de locuitori, mai exact 2.243.880 (cam cât Bucureştiul, care are circa 2.190.000 de locuitori); că România, ca ţară francofonă, este foarte legată de cultura şi istoria Franţei, dar bucuria de a vizita Parisul, de a păşi pe străzile pe care, altă dată, păşeau mari personalităţi ale istoriei şi culturii universale – Ludovic al XIV-lea, Napoleon Bonaparte, Molière, Voltaire, Honoré de Balzac, Victor Hugo, Georges Bizet, Claude Debussy, Édith Piaf, Charles Aznavour şi mulţi alţii , este de nedescris.

 

Colina Montmartre - cartierul artiştilor, este cel mai înalt punct din Paris (130m). În secolele XIX şi XX, Montmartre a fost cetatea picturii, locul unde se întâlneau artişti celebri precum Pissarro, Toulouse-Lautrec, Théophile Steinlen, Van Gogh, Modigliani, Picasso...

 

Montmartre a constituit unul din locurile cele mai importante ale Comunei din Paris, în 1871. În Piaţa St. Pierre, pe colina Montmartre a fost construită în 1876 Bazilica Sacré Coeur de pe scările căreia se poate vedea întreaga panoramă a oraşului. Coborând de la Sacré Coeur te poţi plimba prin Montmartre, poţi vizita Place Dalida, Muzeul Dali, Muzeul Montmartre, Place du Tertre, Moulain de la Gallete şi, bineînţeles, Piaţa Pigalle cu vestita Moulain Rouge, precu şi Cimitirul Montmartre. În partea de est a oraşului se poate vizita cel mai mare şi cel mai renumit cimitir din Paris: Père-Lachaise.

 

paris2

 

Bazilica Sacré Coeur, de pe colina Montmartre

 

paris3paris4

Moulain Rouge Opera din Paris

 

De fapt, simbolul Parisului este Turnul Eiffel, construit între 1887-1889 în Parcul Câmpul lui Marte, cu o înălţime de 324,8 m, care este vizitat de ca. 6.000.000 de turişti anual.

 

paris5 

 

La Tour Eiffel

 

Dacă pleci de la Turnul Eiffel pe Bulevardul Rapp, traversezi Sena, pe podul l’Alma şi îţi continui plimbarea pa Bulevardul George V, ajungi pe renumitul Bulevard Champs-Elysées care duce de la Place Charles de Gaule, cu Arcul de Triumf, pînă la  Place de la Concorde, cu celebrul Obelisc. Din Place de la Concorde, prin grădinile Tuileries, traversând Place du Carrousel se ajunge la marea Piramidă construită în 1989 în faţa Palatului Luvru.

 

 

paris6

Bulevardul Champs-Elysées

 

Pe Île de la Cité, se găseşte milenara Catedrală Notre-Dame, celebră prin arhitectura gotică originală cu fragmente biblice sculptate, galeria regilor, galeria himerelor şi alte figuri de basm. Istoria Catedralei a fost prezentată lumii de Victor Hugo în cunoscutul său roman din 1831: Cocoşatul de la Notre-Dame.

 

paris7paris8

Catedrala Notre-Dame Piramida din faţa Palatului Luvru

 

Parisul are nenumărate obiecte turistice pe care, în câteva zile de concediu, este imposibil să le vizitezi. Plecând de la Champ de Mars ajungem la Şcoala militară, trecem pe la Domul Invalizilor, care cuprinde monumente numeroase legate de istoria militară a Franţei şi unde este adăpostit Muzeul Armelor, cel mai mare muzeu militar din lume. Tot aici este înmormântat, (în 7 sicrie!) Împăratul Napoleon Bonaparte.

 

paris9

 

Domul Invalizilor

Pentru vizitarea (parţială) a Muzeului Luvru ne-au trebuit mai multe ore, dar am fi avut nevoie de săptămâni întregi pentru a putea admira totalitatea capodoperelor expuse aici, punctul culminant fiind Sala cu tabloul lui Leonardo Da Vinci, Mona Lisa.

 

paris10

 

Mona Lisa, în Muzeul Luvru

 

Mai dorim încă să vizităm: Muzeul Orsay, Musee Rodin, Centrul Georges Pompidou, Musee Cluny, Musee du Montparnasse, Musee Picasso, monumente şi clădiri unice (l’Arc de Triomphe, Sorbona, Pantheonul din Paris, Place des Vosges, Sainte-Chapelle, Conciergerie)...

 

 

paris11

 

Trecând prin Place de la Bastille m-aş fi aşteptat să văd zidurile celebrei fortăreţe Bastilia, construită între 1370 şi 1383, în timpul regelui Carol al V-lea, însă, din păcate, cum ştim cu toţii, în timpul Revoluţiei franceze, mulţimea dezlănţuită a luat cu asalt Bastilia, pe 14 iulie 1789, 40.000 de revoluţionari luând armele şi muniţia depozitate în fortăreaţă, iar pe 16 iulie a început demolarea acesteia, majoritatea pietrelor fiind folosite pentru construcţia unui nou pod peste Sena - „Le Pont de la Concorde”.

 

Paris, oraşul luminii, oraşul îndrăgostiţilor, oraşul visurilor mele !

 

Cel puţin o dată în viaţă trebuie să-l vizitaţi!

 

Corespondeţă transmisă de

 

ORBAN Agnes Viena, 25.09.2013


User Rating: / 1
PoorBest 

Cu bucurie va invitam la concertul nostru din data de 13 Octombrie, ora 18.00, la parohia Leopoldau, 
Leopoldauer Platz, 12, 1210 Wien, susținut de Tudor Andrei si Aurelia Visovan.

 

Sonntag, 13. Oktober 18.00 Uhr

Leopoldauer Platz, 12, 1210, Wien

Barocksaal

leopoldau1leopoldau2

Tudor Andrei - Violine                                   Aurelia Visovan - Klavier

Bach – Chanconne für Solo Violine

Bach – Prelude und Fugue für Klavier

Albeniz – Rondena, Klavier

Intermezzo

 

Arvo Pärt – Fratres, Violine und Klavier

Brahms – Hungarische Tanz no. 1, Violine und Klavier

Chopin – Waltz, Klavier

Gerschwin – SummerTime, It ain’t necessarily so, Bess you is my woman, Violine und Klavier

Gardel(Arr. Williams) – Por una cabezza, Violine und Klavier

 

Eintritt: freie Spende!

Wir freuen uns auf Ihr Kommen!

In der Pause erwartet Sie ein kleines Buffet!

Partener: Radio TV Unirea

User Rating: / 5
PoorBest 

eminescu1

Eveniment cultural românesc








Întru cinstirea memoriei Poetului Mihai EMINESCU (n. 15.01.1850 – d. 15.06.1889), în fata Bisericii Ortodoxe române din Viena a fost instalat vineri, 26 septembrie 2013, bustul Luceafarului poeziei românesti, realizat în bronz de sculptorul brasovean Virgilius MOLDOVAN, stabilit din 1986 în Austria. La Eveniment au participat câteva sute de români si austrieci, dar, din pacate, au lipsit televiziunile din România si personalitatile de prim rang ale vietii politico-culturale românesti din tara si din diaspora (Ministrul Culturii, membrii ai Uniunii Scriitorilor), cu exceptia Excelentei Sale, Doamnei Ambasador Silvia DAVIDOIU.

eminescu2

Doamna Ambasador Silvia DAVIDOIU, în mijlocul participantilor la Eveniment

Manifestarea – desfasurata în strada, pe o vreme destul de rece, cu un vânt tomnatic –, a fost deschisa de Fanfara Bisericii Penticostale "Elim" din Viena, cei 27 de instrumentisti interpretând excelent – sub bagheta dirijorului Dorian CHIS – numeroase melodii si, în final, Imnurile de Stat ale Austriei si României. Doi politisti austrieci au supravegheat, timp de trei ore, desfasurarea pasnica, sarbatoreasca a Evenimentului.

eminescu3

Fanfara Bisericii Penticostale "Elim" din Viena, dirijata de Dorian CHIS

În cuvântul de deschidere, Domnul Geirun TINO, Directorul Teatrului Pygmalion a citit o lista lunga cu persoanele importante prezente, dintre care 80 % erau simpatizanti sau membri ai partidelor socialiste PSD din România si SPÖ din Austria. Lista citita de Domnul Tino a cuprins numele celor care au prilejuit aceasta manifestare, printre care: artistul plastic Virgilius MOLDOVAN, autorul sculpturii; Domnul Dr. Florin Adrian SECUREANU, Manager General al SPITALULUI CLINIC "NICOLAE MALAXA" (unul dintre sponsori); Domnul Günther Wolfgang WACHTL, Seful Galeriei de Arta Time din Viena (care tocmai împlinea 75 de ani), Domnul Simion GIURCA, Directorul Biroului de Turism românesc din Viena; Pastorul Samuel COSTEA, de la Biserica Baptista din Viena; Mag. Vasile LUTAI, Preotul Bisericii Greco-Catolice din Viena; Familia HANT si altii; nu înainte de numele politicienilor socialisti români: Claudiu Ciprian TANASESCU; Radu Alexandru NAGHIU, referent ICR Viena si ale politicienilor socialisti din Viena: KR Renate ANGERER, Primarita sectorului 11; Harald TROCH, conducatorul SPÖ din acelasi sector.

Unul dintre ziaristii austrieci prezenti, Domnul Hans Blutmager m-a întrebat daca nu cumva este vorba de o campanie electorala pentru „rosii” (adica socialisti), daca si în România au loc acum alegeri guvernamentale, având în vedere faptul ca duminica, 29 Septembrie 2013 au loc alegeri parlamentare în Austria.

Vorbitorii invitati la tribuna au prezentat date biografice si au recitat poezii eminesciene omagiind astfel numele si importanta inegalabilei comori literare lasata posteritatii de Poetul nostru national Mihai EMINESCU.

Ceremonia dezvelirii bustului Poetului Mihai EMINESCU, amplasat în fata Bisericii Ortodoxe Române din Simmeringer Hauptstrasse Nr. 161, sector 11, Viena s-a încheiat cu o slujba de sfintire a Monumentului, tinuta de un grup de preoti în frunte cu Preotul-Vicar Prof. Dr. Nicolae DURA.

Si alti intelectuali români prezenti la acest Eveniment – Domnul Ioan GODJA, Presedintele Asociatiei românilor din Wiener Neustadt si Director al Postului RadioTv Unirea, Domnul Prof. Univ. Dr. Mircea-Constantin SORA, de la Universitatea de Medicina din Viena, Poeta Sava SIFORA, Presedinta Asociatiei românilor HORA din Viena – si-au exprimat satisfactia ca, si dupa aproape 125 de ani de la disparitia sa, Poetul inimilor noastre, Mihai EMINESCU este nemuritor.

eminescu4eminescu5

Sculptorul Virgilius MOLDOVAN Bustul lui Mihai EMINESCU

O parte din organizatorii acestui Eveniment de importanta majora pentru cultura româna (membrii sau simpatizanti ai PSD, care „vor sa readuca România acasa”) au folosit prilejul sa scoata în lumina – sub stralucirea Luceafarului poeziei românesti –, „marea grija” pe care actualii guvernanti de la Bucuresti o poarta românilor din diaspora de care, dupa decembrie 1989, timp de peste 20 de ani, au uitat cu desavârsire.

Doresc sa recitim împreuna câteva fragmente din Scrisoarea a III-a, capodopera a literaturii române, pentru a omagia genialitatea, talentul si actualitatea creatiei marelui Poet si a demonstra de ce trebuie sa-l plângem, sa-l iubim si sa-l cinstim pe Mihai EMINESCU.

 

Scrisoarea a III-a,

Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vro limba,
Ce cu-a turmelor pasune, a ei patrie s-o schimba,
La pamânt dormea tinându-si capatâi mâna cea dreapta;
Dara ochiu-nchis afara, înlauntru se desteapta.

...........................................................................................

 

Visul sau se-nfiripeaza si se-ntinde vultureste,
An cu an împaratia tot mai larga se sporeste,
Iara flamura cea verde se înalta an cu an,
Neam cu neam urmându-i zborul si sultan dupa sultan.
Astfel tara dupa tara drum de glorie-i deschid...
Pân-în Dunare ajunge furtunosul Baiazid...
...........................................................................................

 

Iata vine-un sol de pace c-o naframa-n vârf de bat.
Baiazid, privind la dânsul, îl întreaba cu dispret:
- Ce vrei tu?
- Noi? Buna pace! Si de n-o fi cu banat,
Domnul nostru-ar vrea sa vaza pe maritul împarat.

 

La un semn deschisa-i calea si s-apropie de cort
Un batrân atât de simplu, dupa vorba, dupa port.
- Tu esti Mircea?
- Da-mparate!
- Am venit sa mi te-nchini,
De nu, schimb a ta coroana într-o ramura de spini.
- Orice gând ai, împarate, si oricum vei fi sosit,
Cât suntem înca pe pace, eu îti zic: Bine-ai venit!

.............................................................................................

 

- Cum? Când lumea mi-e deschisa, a privi gândesti ca pot
Ca întreg Aliotmanul sa se-mpiedice de-un ciot?

 

.............................................................................................

 

Si de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag?
Si, purtat de biruinta, sa ma-mpiedec de-un mosneag?
- De-un mosneag, da, împarate, caci mosneagul ce privesti
Nu e om de rând, el este domnul Tarii Românesti.

…………………………………………………..................

 

Împarati pe care lumea nu putea sa-i mai încapa
Au venit si-n tara noastra de-au cerut pamânt si apa -
Si nu voi ca sa ma laud, nici ca voi sa te-nspaimânt,
Cum venira, se facura toti o apa s-un pamânt.

 

……………………………………………………………..

 

De-asa vremi se-nvrednicira cronicarii si rapsozii;
Veacul nostru ni-l umplura saltimbancii si irozii...

……………………………………………………………..

O, eroi! care-n trecutul de mariri va adumbriseti,
Ati ajuns acum de moda de va scot din letopiset,
Si cu voi drapându-si nula, va citeaza toti nerozii,
Mestecând veacul de aur în noroiul greu al prozii.

……………………………………………………………..

Panglicari în ale tarii, care joaca ca pe funii,
Masti cu toate de renume din comedia minciunii?
Au de patrie, virtute, nu vorbeste liberalul,
De ai crede ca viata-i e curata ca cristalul?

……………………………………

 

Vezi colo pe uriciunea fara suflet, fara cuget,
Cu privirea-mparosata si la falci umflat si buget,
Negru, cocosat si lacom, un izvor de siretlicuri,
La tovarasii sai spune veninoasele-i nimicuri;

…………………………

Spuma asta-nveninata, asta plebe, ast gunoi
Sa ajung-a fi stapâna si pe tara si pe noi!

………………………………

Voi sunteti urmasii Romei? Niste rai si niste fameni!
I-e rusine omenirii sa va zica voua oameni!
Si aceasta ciuma-n lume si aceste creaturi
Nici rusine n-au sa ieie în smintitele lor guri
Gloria neamului nostru spre-a o face de ocara,
Îndraznesc ca sa rosteasca pân' si numele tau... tara!

…………………………………….

Azi, când fraza lustruita nu ne poate însela,
Astazi altii sunt de vina, domnii mei, nu este-asa?
Prea v-ati atatat arama sfâsiind aceasta tara,
Prea facurati neamul nostru de rusine si ocara,
Prea v-ati batut joc de limba, de strabuni si obicei,
Ca sa nu s-arate-odata ce sunteti - niste misei!
Da, câstigul fara munca, iata singura pornire;
Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.

 

Dar lasati macar stramosii ca sa doarma-n colb de cronici;
Din trecutul de marire v-ar privi cel mult ironici.
Cum nu vii tu, Tepes doamne, ca punând mâna pe ei,
Sa-i împarti în doua cete: în smintiti si în misei,
Si în doua temniti large cu de-a sila sa-i aduni,
Sa dai foc la puscarie si la casa de nebuni!

 

(Mihai EMINESCU, 1 Mai 1881)

 

Corespondenta transmisa de

Mihai ANTHONY Viena, 27.09.2013

Journalist & Literat

Tel.: 0043-664.5282238

E-Mail: This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it

 

 

PS.: Raspunderea pentru continutul articolelor publicate apartine, conform Art. 206 din Codul Penal, în exclusivitate, persoanelor care le semneaza.


User Rating: / 2
PoorBest 

Bustul lui Mihai Eminescu la Viena

 

Aluneca - se giulgiul alb, imaculat...

Şi „ Tricolorul Românesc” spre toamnă...

în metropola Vieneză, „Adoptivă – Mamă”

Cu gingăşie te-a sculptat...

Virgilius Moldovan.

 

Peste un secol... depeni amintiri de tinereţe,

Viena, Universitatea, Junimea, Veronica,

o lume de idealuri şi poveste.

 

Sărbătorit cu lacrimi şi mândrie...

Eternă Universală Poezie”

 

Aici în „Diaspora Românească”

ai mângâiat c - o rimă...

PRIETENIA ROMÂN - O *** AUSTRIEACĂ”

 

O pagină de bucurie... Familia Hant, înscrie.

O rugăciune de sfinţire, binecuvântare,

Preotul Nicolae, chemă la închinare !!!

 

Danke ! Danke !! Danke !!!

 

Şi vei pluti pe internet în lumea mare...

Limba Română” divină binecuvântare.

 

27 Septembrie 2013 Viena

Sifora Sava