Joom!Fish config error: Default language is inactive!
 
Please check configuration, try to use first active language

Articole

 

 

  
  
  

 ASCULTă ce-ți FACE PLĂCERE

 
RTVU - Original - Live

 

 

IMG-2657

 

 

 

 
 
agerpres
 
Google+

Horoscop zilnic

RizVN Login

Dacă ești autor, jurnalist sau
doar pasionat de muzică, fă-ți
un cont și te ajutăm să-ți
publici articolele, piesele
preferate sau poeziile pe site!
Te-am convins? Înregistreză-
te, durează doar câteva clipe!



User Rating: / 2
PoorBest 

Festivalului Naţional al Păstrăvului Ciocăneşti – Bucovina

Ediţia a X – a 15 – 18 august 2013
Dacă-i hram, hram să fie”

 

Am trecut din Ardeal prin pasul Tihuţa spre Vatra sacră a Dornei, să ajung în comuna Muzeu Ciocăneşti – Suceava. Drumul m-ar fi dus direct pe munte dacă nu mi-ar fi luat ochii casele pictate cu motive naţionale tradiţionale, (pictura “puii”, motivele de pe case, luate de pe costumele populare din 1950) pe faţadele caselor majorităţii gospodarilor, aflate de-o parte şi de alta a Bistriţei Aurii.

Veritabil izvor de cultură, “Festivalul Păstrăvului” pentru care am venit din inima Ardealului, să mă bucur la Sfânta sărbătoare a Mariei, ţinută cu pioşenie la slujba din biserică de preotul Ilie Rusu. Obiceiul de a trece pe sub Icoana Maicii Domnului şi a-ţi pune în gând o dorinţă, m-a făcut să cred că ciocăneştenii s-au rugat pentru perpetuarea obiceiului rămas din moşi strămoşi.

Îmbrăcaţi în straiul de sărbătoare al costumului popular, după slujbă şi înconjurarea bisericii cum e datina, invitaţii şi sătenii au venit cu toţii la Casa de Cultură “Florin Gheucă”, aşteptaţi de primarul Radu Ciocan, care a făcut o introducera în ambientul festivalului, a implicaţiei dumnealui în ceea ce reprezintă sărbătoarea în comuna Ciocăneşti.

Doamna Prof. Univ.Dr. în Etnologie Angela Paveliuc Olariu, cu pasiunea iubitorului de folclor şi tradiţie a vorbit despre lada de zestre, “singura piesă de mobilier cu care miresele plecau, altădată, din casa părintească”.

Cu aceeaşi însufleţire şi patos a fost descris costumul popular, dar şi lăzile de zestre expuse, de doamna Minorica Dranca, directorul Muzeului de Etnografie din Vatra Dornei. Dânsa a purtat cu mândrie un frumos costum popular din zonă.

Au expus lăzi de zestre vechi de 100 de ani, femeile din sat: Valeria Ciocan (78 de ani), Olguţa Ţehanciuc, Lăcrămioara Cajvanar, Geta Arseniuc, Mihaela Grosariu, Stela Ţăran, Laura Niculiţă, Andreea Giosan, Sanda Lehaci şi Georgeta Coca

Curioasă am scos dintr-o ladă, cu sfială, covoare de pus pe perete, iţate de pus pe pat, iţari, cămăşi şi poale, componentele costumului popular bărbătesc, ii şi catrinţe femeieşti, chingi şi brâie în culorile steagului românesc sau cu motive geometrice specifice zonei, bundiţe, cămaşă cu altiţă, ciorapi de lână, tulpan cu franjuri, trăistuţă, pernuţe lucrate în cruciuliţe, plapumă, pătură ţesută. Zestrea pe care orice fată de măritat trebuia să o aibă.

Din lada de zestre nu lipseau crucea şi icoana ca semn de binecuvântare pentru tinerii căsătoriţi, o oglindă unde mireasa se gătea pentru mire, o năframă, ştergare frumos ţesute folosite pentru decor în semn de cinstire a icoanelor.

Pregătirea lăzii începea când fetele erau încă mici, la 7-8 ani. Uneori, la o cămaşă se lucra şi aproape un an de zile. Se începea de toamna şi se termina primăvară. Am aflat toate acestea de la doamna muzeograf Marilena Niculiţă care a participat activ la această sărbătoare şi care m-a însoţit şi la Muzeul “Ouălor Încondeiate”, unde am descoperit comoara de suflet a ciocăneştenilor, păstrată cu grijă.

Poetul Paul Braşcanu a lansat cartea “Drum de fier prin praf de puşcă şi ploaie de stele”, lucrare structurată pe patru capitole mari, care tratează aspecte ale cadrului natural şi profesional, împletită cu situaţia politică, economică şi militară a unor vremuri de ocupaţie austro-ungară şi nu numai. Cartea aduce în actualitate momente din istoria Căilor Ferate din Bucovina. Un memorial de aducere aminte, aş spune eu.

Impresionantă mi s-a părut colecţia de numismatică a domnului Gelu Toderaşcu, care a expus pe câteva mese, banii colecţionaţi, cât şi o colecţie de insigne.

Lansarea DVD-ului “Cântec şi poveste” a ciocăneşteanului Pamfil Roată, a fost taina dezlegată în cântec, a celui care cu dor şi patimă a transpus în cântecul popular, viaţa bucovinenilor, traiul în locul aproape de cer a celor ce vieţuiesc aici.

 

Culmea Suhardului.

 

Am urcat cu caravana de maşini pe povârnişul Munţilor Suhard alături de Ansamblul “Brăduţul” din Botoş. Am trecut de mănăstirea “Cuvioasa Paraschiva” la Mănăstirea “Sfânta Cruce”, locul de unde drumul pietruit continuă destul de abrupt spre culme. La prima stână am fost aşteptaţi cu o pâine mare împletită şi sare, de ciobanul Lupescu Gheorge de la Văcăria Săsii. Aici erau întinse mese pe care erau aşezate bucate: caş, urdă, roşii, ceapă şi castraveţi pentru deliciul turiştilor. Apă rece de izvor şi vişinată.

Am rămas impresionată de condiţiile oferite ciobanilor, dar şi celor care poposesc aici. Am găsit în vârf de munte la stână, cabine de duş, toalete moderne, apă la chiuvetă.

Gheorghe Giosan, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Animale din Ciocăneşti, mi-a spus că oamenii care stau cel puţin 4-5 luni cu animalele pe munte trebuie să aibă condiţii bune de locuit, iar produsele obţinute la stână trebuie să respecte condiţiile Uniunii Europene.

După degustare, caravana a urcat mai sus pe muntele Suhard la Stâna Şveţărie. Baciul Alexandru Şcheu a fost gazda a peste 200 de oameni. Pe lângă caş şi urdă, toţi cei care au ajuns la această stână au putut degusta cârlan jintuit şi alte bucate din carne de oaie pregătite la ceaun. Aceasta este cea mai frumoasă stână din tot Suhardul, aflată pe cel mai întins platou, de unde se pot admira toate aşezările din vale. Turiştii au fost interesaţi şi de modul cum se făcea şvaiţerul, mai ales că lângă moderna stână au rămas ruinele beciului în care şvaiţerul era păstrat pentru maturare 120 de zile.

„În trecut, în acest beci se ţinea şvaiţerul la dospit timp de patru luni. Beciul are o vechime de peste 150 de ani, erau mai multe compartimente unde se punea şvaiţerul la maturare”, a spus baciul Alexandru. 

Ziua în care au pornit plutele pe Bistriţa Aurie

Ocupaţie străveche a ciocăneştenilor, alt punct de atracţie al “Festivalului Păstrăvului”. La „Podul Negru” din Botoş au pornit plutele pe Bistriţa Aurie. Plutăritul a devenit o atracţie turistică pentru cei care ajung în zonă. Plutele au fost conduse de Vasile Morari, ciocăneştean trecut de 60 de ani, ajutat de Savu Rusu şi câţiva ucenici. Construieşte plute de la 16 ani, iar de la 17 ani le şi “cârmuieşte”, meserie pe care a învăţat-o de la tatăl său.

Călătoria cu pluta a durat aproape cinci ore. Localnicii, îmbrăcaţi în straie populare, au aşteptat plutaşii cu afinată, ţuică şi plăcinte trecerea plutelor, aşa cum o făceau şi în urmă cu mai bine de 40-50 de ani.

Concursul de pescuit la păstrăv

Pescuit la muscă cu participarea 15 pescari arbitraţi de tot atâţia arbitri. Aceştia au avut şi rolul de a ecologiza sectoarele de pescuit.

Locul I – Adi Ignat din Suceava.

Locul II – Marcel Hânceanu din Vatra Dornei.

Locul III – Valeriu Rebenciuc din Suceava.

Locul IV – Ion Dumitru (Paco) campionul naţional la spinning şi vicecampion mondial în 2011, adus de Paul Munteanu, participant la toate ediţiile festivalului.

Tot pe Valea Bistriţei s-a ţinut etapa finală a Campionatului Naţional de pescuit de pe mal la păstrăv stilul spinning, organizat de Liga română de spinning. După această etapă se definitivează lotul naţional pentru pescuit de pe mal la păstrăv.

În cadrul concursului s-a populat râul Bistriţa cu 1.500 de bucăţi de puiet de păstrăv curcubeu. Pregătirea, desfăşurarea şi premierea concursului de pescuit au fost făcute de membrii clubului “Rotary” Vatra Dornei, prin Leonard Rey.

Concursul de artă culinară

A reunit cei mai buni bucătari în prepararea produselor din peşte. Şase ciocăneşteni au fost premiaţi pentru gustul produselor, modul de aranjare, originalitate, diversitate de produse prezentate. Preşedintele juriului, Marilena Niculiţă.

Au primit diplome, premii în bani şi produse cosmetice:

Laurenţia Cecilia Ţăran – pentru varietatea produselor.

Olguţa Mihalciuc – pentru cea mai gustoasă reţetă de borş de peşte.

Elisaveta Ţăran – pentru reţeta ingenioasă de pizza cu păstrăv.

Laura Şcheul – pentru cea mai originală reţetă, peşte cu nucă.

Stela Ţăran – pentru cea mai frumoasă prezentare.

Vlad Moroşan – pentru platoul păstrăvarului.

Pensiunea “Melos”, premiul pentru “Cea mai ospitalieră gazdă”.

La Ciocăneşti am putut servi borş de păstrăv sau păstrăv prăjit cu mămăliguţă, am degustat “medicamentele naturale ale Bucovinei”, aşa cum a numit Ştefania Chiloti produsele obţinute din fructe de pădure.

„Nici un fel de medicament nu este ca siropurile naturale din afine, brad, zmeură, cătină, făcute după cele mai bune reţete, naturale 100 %, pentru că nu se folosesc decât fructe şi zahăr”, a precizat doamna Ştefania.

 

Spectacolul Festivalului la lumina focului de tabără.

 

În fiecare seară, de la ora 20.00, eu şi toţi cei care au ajuns la Ciocăneşti ne-am adunat în jurul focului de tabără alături de solişti şi formaţii îndrăgite: Ion Paladi, Ansamblul “Dorna Dorului”, Ansamblul “Plaiurile Pojorâtei”, Haiducii, Datina, Sorin Ursan Delaclit, Mircea Baniciu şi Ami.

S-a încins o horă mare seară de seară, la foc de tabără cu cântec şi veselie. Au mai cântat:Zorica Savu, Alexandru Pugna, Maria Tripon, Dorica Raţiu, Ion Paladi, Alexandru Recolciuc. Spectacol folcloric cu ansambluri de muzică populară.

Duminică s-au premiat cele mai frumoase case, care păstrează nealterate motivele populare specifice localităţii Ciocăneşti, premierea celor mai frumoase grădini cu flori şi a celor mai frumoase păstrăvării. Festivalul s-a încheiat cu “Hora plăieşilor”, dansată alături de Elisa Hechelciuc.

Ovidiu Ambrozie Bortă (BOA) a fost prezent cu o expoziţie de desene şi a executat portrete în caricatură celor care au dorit.

Casa parohială din Ciocăneşti s-a transformat în sală de audiţie pentru iubitorii muzicii clasice. Aici a avut loc a treia ediţie a manifestării “Compromisuri muzicale”, organizată de preotul Ilie Rusu. Au evoluat la pian, vioară şi vocal Mihai Rusu, Gabriel Rusu, Laura Maria Niculiţă şi Simona Şcheul.

Amiroase a cetină verde, a ierburi şi flori de leac prin casele bucovinenilor. Case asemeni inimii lor, bucuroşi de oaspeţi. Oameni de suflet la poale de munte.

În Bucovina închinarea e aproape de cer. Sfintele biserici şi mănăstiri pictate asemeni ouălor încondeiate de zugravii legendă a eroilor voievozi, păstrează sacralitatea locului, răsună de cântec şi închinare spre rugăciune.

Bucovina există dincolo de timp, există în iniţieri ancestrale. Drumurile bucovinene sunt repere a spiritualităţii unice şi inconfundabile, au sacralitatea căilor celeste, a sufletelor care caută spre Creator puterea de a duce mai departe tradiţia.

N-am ales eu locul şi timpul, nu eu am dorit să încerc bariera timpului spre munte. Cineva acolo Sus mă iubeşte, cineva m-a trimis să iau pulsul Bucovinei, să simt ca orice ciocăneştean bucuria pentru cele sacre şi de preţ lucruri pe pământ. Feeria şi lumina gândului curat, stă mărturie peste timp, fiindu-mi clar că, “Veşnicia s-a născut la sat”.

 

Gabriella Costescu – Sighişoara

Realizator emisiune “Suflet de Ardeal”

In data de 31 August 2013 au loc manifestarile care celebrează ZIUA LIMBII ROMÂNE, prospăt instituită prin Legea nr.53 /2013.

Fie participând la manifestarea noastră de pe Platou, fie la cele din București și Chișinău, fie organizând manifestări în locurile Dumneavoastră, fie intrând în legătură on-line cu noi prin Internet și Skype, vă invităm să fim alături în ziua de 31 august, realizând o mare întrunire virtuală a comunicării frățești în limba română, oriunde ne-am afla. Pentru mai multe detalii accesati site-ul http://www.cartesiarte.ro/

Joi, 10 octombrie 2013, 18.30

Donnerstag, den 10. Oktober 2013, 18.30


Aşteptăm confirmările dumneavoastră până la 1 octombrie: This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it

Wir ersuchen um Ihre Anmeldung bis zum 1. Oktober: This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it

Autentică, fascinantă, plină de temperament – așa ar putea fi descrisă muzica artistului român

Romulus Cipariu, interpretată cu multă pasiune la instrumentul său ‐ țambalul. Deși are o vechime de sute de ani, țambalul cunoaște sub mâinile tânărului interpret o valoare cu totul nouă și deosebită în istoria sa: pornind de la folclorul românesc, trecând prin creații clasice și ajungând până la cele mai îndrăgite piese rock.  Cu  mult  devotament și  interes  se  dedică  noului  instrument și  dezvoltă  cu  timpul  posibilități nebănuite de a face să răsune cele mai variate stiluri muzicale pe cele 140 de corzi ale țambalului. Cu acordurile inedite ale instrumentului se îmbină armonios vocea sa caldă, plăcută. Astfel el devine singurul interpret pe plan mondial, care oferă prin intermediul celor două surse sonore un one‐man‐show unic.

Pe lângă aceasta își construiește propriile țambale, cu care își face mereu apariția pe scenă. Prin firea sa simpatică și deschisă, prin forța sa de exprimare extraordinară și simțul nemaipomenit în ceea ce privește sunetul și reprezentarea acestuia, Romulus Cipariu reușește de fiecare dată să‐și cucerească publicul și să‐l cufunde într‐un mod miraculos în lumea muzicii.

 

afiscipariu

Authentisch,  faszinierend, temperamentvoll  –  so  könnte  man  die Musik  beschreiben,  die  der rumänische Musiker Romulus Cipariu seinem Instrument, dem Cimbalon, voller Leidenschaft entlockt.  Das Jahrhunderte alte Instrument erlebt unter der Hand des jungen Künstlers einen ganz neuen Wert in seiner  Geschichte:  von  der  rumänischen  Folklore,  über  klassische  Werke  hinweg,  bis  hin  zu  den beliebtesten Rockhits. Mit viel Interesse und Hingabe widmet er sich  dem neuen Instrument zu und entwickelt  mit  der  Zeit  ungeahnte  Möglichkeiten,  die  verschiedensten  Musikstile  auf  den  140  Saiten ertönen  zu  lassen.  Dazu  kommt  seine  warme,  wohlklingende  Stimme,  die  mit  den  Akkorden  des Cimbalons  harmonisch  verschmilzt.  Damit  wird  er  der  weltweit  einzige  Musiker,  der  durch  den gleichzeitigen Einsatz  beider Klangquellen eine einmalige One‐man‐Show bietet.  

Nebenbei baut er selber seine eigenen Cimbalons, mit denen er nun immer in seinen Konzerten und Vorstellungen auftritt. Mit seiner sympathischen, offenen Art, seiner großen Ausdruckskraft und dem hervorragenden Gespür für Klang und Gestaltung schafft er es stets aufs Neue sein Publikum zu erobern und ihn zauberhaft in die Welt der Musik eintauchen zu lassen.

Ambasada României la Viena, Prinz Eugen‐Straße 60, 1040 Wien 

Botschaft von Rumänien in Wien, Prinz Eugen‐Straße 60, 1040 Wien

 

http://www.youtube.com/watch?v=bKZw3vEJWNg

Ambasada României la Viena, Prinz Eugen‐Straße 60, 1040 Wien

User Rating: / 2
PoorBest 

Conştiinţa umană reprezintă intuiţia pe care cel mai inteligent dintre vieţuitoare, OMUL, o are despre propria existenţă şi despre lucrurile din jurul său. Conştiinţa reprezintă perceperea ansamblului de idei, evenimente şi învăţăminte pe care viaţa ni le oferă. Religia, credinţa în Divinitate ne face pe noi, oamenii, să nu cădem în extreme, să nu disperăm în caz de nenorocire şi să nu ne pierdem cumpătul de fericire atunci când, spre exemplu, devenim peste noapte milionari.

 constiinta

 

Credincioşii români din Austria au participat Duminică, 8 septembrie 2013, în mare număr, la slujbele religioase închinate aniversării naşterii Fecioarei Maria.
       Maria, cel mai răspândit nume feminin din lumea creştină, este un nume pentru care s-au avansat peste 60 de variante etimologice. În aramaică, Maryam înseamnă “doamna”, “stăpâna”.   Numele evreiesc Maryam sau Miryam ar putea fi de origine egipteană, provenind din verbul “mri” (a iubi), cu sufixul afectiv ebraic “-am” (deci:  “cea dragă”, “cea iubită”).

 

 constiinta2

Slujba închinată aniversării naşterii Fecioarei Maria, la Biserica greco-catolică din Viena

       Învăţăturile cărţilor sfinte şi sfaturile preoţilor ne călăuzesc pretutindeni, iar în minunata sa cuvântare – ţinută la Biserica greco-catolică din Viena –, preotul oaspete Silviu Hodiş (Director al Editurii „Galaxia Gutenberg”) ne-a îndemnat, în numele Sfintei Născătoare de Dumnezeu, la pace şi înţelegere, la iubire frăţească şi iertare, acum când norii unui posibil război împotriva Siriei umbresc fericirea lumii contemporane. Slujba dedicată Naşterii Maicii Domnului a fost una dintre cele mai frumoase şi mai nobile manifestări religioase la care am participat anul acesta. Corul Bisericii, din care fac parte şi cântăreţi de operă celebri, solişti ai Operei de Stat din Viena – Simina Ivan, Ilena Tonca, Aura Twarowska, Liviu Burz –, a acompaniat minunat rugăciunile preoţilor, cel mai cunoscut imn dedicat Maicii Domnului, AVE MARIA de Bach/Gounod, fiind interpretat magistral de soprana Simina Ivan.

constiinta3 constiinta4 constiinta5
Simina Ivan Aura Twarowska Preot Vasile Luţai

 

La sfârşitul slujbei, Preotul Paroh Vasile Luţai ne-a invitat în Clubul Bisericii unde Prof. Univ. Dr. Sorin Nicu Blaga, Director al Spitalul Clinic Judetean de Urgenta din Cluj a

 constiinta6

 

ţinut o foarte interesantă conferinţă cu tema “MEDICINA ÎNTRE MIRACOL ŞI ŞTIINŢĂ “, urmată de prezentarea înregistrării unui scurt concert de vioară şi pian în interpretarea Profesorului Sorin Blaga şi a fiului său, Nicuşor.    

 constiinta7

 

Corespondenţă transmisă de Mihai ANTHONY                       Viena, 09.09.2013