Joom!Fish config error: Default language is inactive!
 
Please check configuration, try to use first active language

Articole

 

 

  
  
  

 ASCULTă ce-ți FACE PLĂCERE

 
RTVU - Original - Live

 

 

 

 

 
 
agerpres
 
Google+

Horoscop zilnic

RizVN Login

Dacă ești autor, jurnalist sau
doar pasionat de muzică, fă-ți
un cont și te ajutăm să-ți
publici articolele, piesele
preferate sau poeziile pe site!
Te-am convins? Înregistreză-
te, durează doar câteva clipe!



User Rating: / 1
PoorBest 

La Sighişoara – România

Muzeul de Istorie din Sighişoara (Turnul cu ceas) a deschis porţile culturii în 13 septembrie, ora 17.00, pentru Reuniunea Cultural artistică: “Valori culturale perene”, cu participarea unor oameni de cultură din Tg.-Mureş, Reghin, Tarnăveni şi Sighişoara.

Gazda muzeului, dir. dr. Nicolae Teşculă, a primit cu bucurie acest eveniment cultural, vernisajul expoziţiei de pictură modernă “Lumina şi percepţia unei imagini”, cu lucrări realizate în Tabăra de pictură de la Vila Franka/ Sighişoara: “Putem realiza, în buna tradiţie a parteneriatelor pe care Muzeul de Istorie le are cu Direcţia pentru Cultură Mureş, deschiderea spre aportul celor de la Casa de Cultură a Tineretului Reghin şi a membrilor Asociaţiei literare “Creneluri sighişorene”, atât în plan cultural-artistic, cât şi în plan publicistic, noul număr al revistei “Creneluri sighişorene”, care ni se prezintă într-o ţinută de o calitate excepţională, care recomandă revista nu doar pentru bibliotecile publice, ci şi pentru bibliotecile personale”.

Moderatorul acestui eveniment, domnul Nicolae Băciuţ, a imprimat din start o atmosferă interactivă, de adevarată şezătoare cultural artistică şi literară, care s-a întins pe parcursul mai multor ore. Implementarea acestui proiect a beneficiat de sprijinul omului de afaceri Adrian Popa din Sighişoara, făcându-se posibilă mobilizarea într-un foarte scurt timp a mai multor forţe culturale, instituţionale şi personale din judeţ: Direcţia Judeţeană pentru Cultură Mureş, Casa de Cultură a Tineretului “George Enescu” din Reghin, Muzeul de Istorie din Sighişoara, Asociaţia Literară “Creneluri sighişorene”, artişti plastici, scriitori, solişti vocali, actori. Proiectul a fost prefaţat de o tabăra de pictură modernă, găzduit de Vila Franka, cu participarea artiştilor plastici Călin Pop, Veress Zsuzsa, Fabian Margit, Rares Chereches, coordonaţi de Marcel Naste, director al Casei de Cultura a Tineretului din Reghin.

Într-un adevărat maraton plastic, au fost realizate patruzeci de lucrări, o parte dintre ele fiind expuse în Galeria din Turnul cu Ceas, unde vor rămâne până la sfârşitul lunii septembrie. Despre expozitie, despre această frumoasă experienţă artistică, au vorbit Nicolae Băciuţ, Marcel Naste, precum şi fiecare artist în parte. Tensiunea creată de febra artistică l-a determinat pe Călin Pop să spună că se bucură că nu au pierdut vremea, văzând lucrările expuse. Fabian Margit a fost mulţumită de tabăra scurtă dar eficientă, ar fi putut lucra mai mult dacă timpul nefavorabil le-ar fi permis, iar Veres Zsuzsa a lăsat lucrările să vorbească în locul ei. Rareş a mulţumit că a fost invitat în această tabără, mediu în care se simte bine, chiar dacă a venit obosit din altă tabără, şi s-a declarat fericit că a lucrat alături de aceşti colegi deosebiţi.

Marcel Naste a mulţumit domnului Băciuţ pentru că a reuşit să reunească în “pentagonul de la Sighişoara” creatorii de frumos, şi pentru că îi susţine în toate proiectele realizate de ei. Presiunea timpului asupra celor implicaţi în proiect a dus la o mobilizare exemplară, ceea ce a făcut posibile atât editarea nr. 2 a revistei “Creneluri sighişorene”, cât şi a volumului lui Răzvan Ducan “Poporul de prosti versus Eminescu”, ambele prezentate unui public cald, generos în aplauze.

De asemenea Marcel Naste a dat un interviu pentru Radio TV Unirea, s-a adresat ascultătorilor radio pentru emisiunea SUFLET DE ARDEAL, interviu ce poate fi ascultat în emisiunea “Ora exactă a culturii la Sighişoara”postată pe pagina Radio TV Unirea la rubrica Arhiva – lectură.

O parte dintre cei incluşi în revistă au fost prezentaţi de redactorul-şef Gabriella Costescu, într-un periplu liric şi publicistic sighişorean. Din revista “Creneluri sighişorene” a fost remarcată contribuţia domnului Nicolae Codrea, care a vorbit despre pasiunea sa de colectionar de fotografie veche, în special legată de păstrătorii tradiţiei din satul Paloş-Ardeal. Anda Voican, susţinută şi încurajată de soţul Florin, a recitat “A fi poet” cu multa emoţie, iar cu glasul vrăjit, a cântat alături de colegul Traian Comşa, interpretul de muzica folk al cenaclului, melodii din repertoriul unor artişti consacraţi sau pe care Traian le cântă pe versurile ei şi ale altor colegi.

Marcela Rezeanu, cea care ajută foarte mult în lecturarea lucrărilor, a făcut aprecierea că revista “Creneluri sighisorene”, care începe şi se termină cu elogiu adus lui Eminescu, este în consonanţă cu cartea prezenatată de Răzvan Ducan, şi şi-a exprimat mulţumirea că ne aflăm într-un cadru mirific al Muzeului de Istorie. A făcut aprecieri faţă de dedicaţia şi sprijinul Anei Munteanu Drăghici care, aflată în America, ne-a transmis de peste ocean: “Salutăm şi noi confraţii trimişi de muze să înnobileze sufletele însetate de frumos întru adevăr şi lumină. Este de bun augur apariţia publicaţiei “Creneluri sighişorene” în contextul aurei date de artele care-şi dau mâna în strălucirea mărgăritarului transilvan. Viaţă lungă cuvântului, artei dramatice, artei sunetului, formelor, culorilor şi făuritorilor lor! Ca fiice ale medievalei cetăţi sighişorene, suntem cuprinse de emoţia dorului de plaiul natal, dar şi de sentimentul de mândrie ce ni-l conferă vestea că oraşul nostru este gazda “luminii şi percepţiei unei imagini” prin revelaţia artelor.”

Ştefania Pârlea, mica vedetă, poetă şi interpretă, boboc al Liceului “Mircea Eliade”, a interpretat melodia “Pe la noi pe vale-n sus”. Premiată la diferite concursuri, Ştefania scrie şi poezie, despre toate acestea cititorii pot afla din revista. Floare Balint a vorbit despre pasiunea ei de cititor al poetului Eminescu, piatra de temelie a poeziei româneşti, citind şi câteva cugetari marcante din viaţa ei: “Se spune că hainele, strălucirea şi bogăţia îl fac pe om. NU! Demnitatea, conştiinţa şi cinstea definesc adevăratul om”.

Oferim ceva culturii, puţin, modest, sincer, deoarece am avut mereu ceva de spus şi de arătat. De asemenea, în revistă sunt prezenţi colegii care au lipsit la acest eveniment: Piroska Hanea, Raul Gogoaşă, Erica Purcariu, Anca Daniela Moldovan, dar care au sufletul plin de lumina creatoare. Anca Nicoleta Micu a recitat poemul “Gând de licean”, cu multă emoţie, tinereţea însă îi dă imboldul de a elibera muza din suflet spre cititor.

În prezentarea făcută de domnul Nicolae Băciuţ poetului Răzvan Ducan, s-au scos în evidenţă disponibilităţile multiple şi hărnicia acestui cărturar târnăvenean, autor cu mari disponibilităţi, cu o biografie literară consistentă. I-a prezentat noua sa carte, “Poporul de proşti versus Eminescu”, în care substanţa inspiraţiei să fie Eminescu. “Este o carte neconvenţională, a spus Răzvan Ducan, pentru că nu-i dăm ceea ce merită să-i dăm lui Eminescu. Au fost proşti cei care nu şi-au dat seama ce poet au avut în faţă la sfârşit de secol XIX, proşti că l-au împins în marele bolovan care i-a provocat moartea, proşti care l-au lovit din toate părţile, proşti că l-au lăsat să sufere de foame”. Apoi Răzvan Ducan a citit poeme din această carte.

Rupând vraja poeziei, mergând spre teatru, dl. Băciuţ ne-a invitat la teatru, cu trupa “Din Culise” a Casei de Cultură a Tineretului “George Enescu” Reghin (Asineta Cătinean, Ciprian Gazsi, Marian Vultur, coordonaţi de German Ana Maria), cu momentul “Justiţia” de I.L.Caragiale. Sceneta interpretată cu profesionalism şi talent pentru vârsta fragedă a actorilor.

A fost un veritabil periplu cultural artistic, presărat cu inserţii lirice, în interpretarea lui Nicolae Băciuţ, cu recitaluri folk, susţinute de Traian Comşa, alături de Anda Voican, şi de Samarnda şi Eneea German, multe din piese fiind pe versuri de Nicolae Băciuţ, dându-se culoare sufletească peste culoarea transmisă de picturile uimitoare realizate de artişti în timp record.

La final, domnul Nicolae Băciuţ a mulţumit directorului Muzeului, domnul Teşculă Nicolae, pentru că la Sighişoara, în “Turnul cu Ceas”, se dă adesea ora exactă a culturii. Să nu ne mai dăm duşi acasă. Să nu mai vrem să ne despărţim, dar ne ţine speranţa că Reghin, Tarnăveni, Tg.-Mureş şi Sighişoara nu rămân simple nume pe harta judeţului, le dăm înflorirea şi marcăm cultura cum putem mai bine, astfel nu vor răzbi neuitarea, indiferenţa, vom trezi şi vom alătura noi talente.

Revista “Creneluri sighişorene” nr. 2 este postată pe pagina RadioTV Unirea la Arhivă – Lectură, deoarece Ascociaţia a încheiat un parteneriat cu “Centrul Cultural Româno – Austriac” condus de domnul Ioan Godja. Revista poartă sigla radio.

 

GABRIELLA COSTESCU,

Preşedinta Asociaţiei literare

Creneluri sighişorene”


ora exacta1


ora exacta2


ora exacta3


Angela Merkel obtine o victorie zdrobitoare.


de Viorel Baetu.

Astăzi poporul german s-a prezentat la urnele de votare.

Deci întrebarea:

Cine cu cine votează?

s-a rezolvat pentru următorii patru ani.

Duminica trecută CSU (Uniunea Creștin-Socială), în frunte cu Horst Seehofer a obtinut o victorie absolută în Bavaria. Deci în următorii 4 ani CSU va conduce singură destinele bavarezilor, celelalte partide trebuind să se mulțumească cu rolul de opozitioniști fără putere, sub mottoul „Câinii latră caravana trece”.

De menționat că CSU (Uniunea Creștin-Socială), nu participă la alegerile din Bavaria.

Aceste alegeri deși nu erau total semnificative pentru alegerile la nivel național, dădeau totuși o direcțiea, căci arătau cum gândesc cei peste 12 milioane de bavarezi, adică cei care locuiesc în Bavaria, cel mai mare și cel mai bogat Land din Germania.

Cele două partide CSU (Uniunea Creștin-Socială) și CDU (Uniunea Creștin-Democrată) cooperează la nivel parlamentar și la nivel guvernamental. În Bundestag (parlament) cele două partide formează fracțiunea parlamentară CDU/CSU, numită die christliche Union (uniunea creștină), sau simplu die Union.

Dacă studiem puțin platformele politice ( foarte simplificat) ale partidelor care au ceva de spus, vom vedea de ce poporul german a votat cum a votat.

Impozite.

CDU/CSU si FDP sunt împotriva ridicării impozitelor.

SPD și Verzii vor să ridice impozitele pentru cei bogați.

Linke vor o ridicare radicală de impozit pentru cei bogați (peste 60.000 €/an) și tot o dată ridicarea

Freibetragului (câștig neimpozabil), dar nu au un paln concret de finanțare.

Salar minim

CDU/CSU vor ca salarul minim să fie stabilit în funcție de branșe și regiune prin tratative între sindicate și patroni.

FDP este împotriva unui salar minim.

SPD și Verzii vor un salar minim de 8,5 €/ oră pentru toată Germania.

Linke vor un salar minim de 10 €/ oră, ridicarea ajutorului social (Harz VI) la 500€, dar nu au un paln concret de finanțare.

Sănătate

CDU/CSU vor o îmbunătățire dar fără schimbări majore.

FDP vrea mai mult angajament privat, deci cei asigurați să suporte o parte mai mare din cheltuieli.

SPD și Verzii vor  o asigurare globală pentru toate categoriile de salariați.

Linke vor ca asigurările private să dispară, toată lumea să fie asigurată de stat și cotizația să fie de 5% din venit (actualmente 14,9%) , dar nu au un paln concret de finanțare.

Pensie

CDU/CSU si FDP vor o îmbunătățire pentru mamele care au născut copii înainte de 1992.

SPD și Verzii vor  o pensie minimă de 850 €, dar nu au un concept definitiv privind finanțarea.

Linke vor  pensie de 1050 € și revenirea la vârsta de pensionare de 65 de ani (actualmente 67).

Maut

CSU vrea taxă de autostradă pentru autoturismele străine care circulă pe autostrăzile din Germania.

Toate celelalte partide sunt împotrivă.

Învățământ

Îmbunătățirea sistemului, diferențele între partide sunt minore.

Linke vor sistem gratuit de învățământ.



Euro și finanțe

Continuarea politicii de salvare a  monedei EURO și limitarea puterii băncilor și a agențiilor de rating, diferențele între partide sunt minore.

Linke vor  ca băncile să fie naționalizate.


La aceste alegeri au fost prezente 34 de partide.

Pentru a intra în parlament, un partid trebuie să obțină un procent de minimum 5% din voturi.

Parlamentul Germaniei are 630 de locuri, deci 630 de parlamentari.

Partidul sau coaliția care  reușește să obțină 315 de locuri, va forma guvernul, va numi Cancelarul, miniștri de resort și va conduce țara în următorii 4 ani.

În continuare  ne vom ocupa doar de partidele care au obținut locuri în parlament.

CDU/CSU - (Uniunea creștină) – Angela Merkel – culoare reprezentativă negru.

Procente: 41,5  %

Locuri în Parlament: 311

SPD (Partidul social democrat) – Peer Steinbrück – culoare reprezentativă roșu

Procente:  25,7 %

Locuri în Parlament: 192

Die Linke (Stânga – rădăcini în SED, partidul care a condus RDG.) - Gregor Gysi - culoare reprezentativă roșu-violet.

Procente:  8,6  %

Locuri în Parlament: 64

Grüne (Verzii) – Jürgen Trittin - culoare reprezentativă galben.

Procente:  8,4  %

Locuri în Parlament: 63.


Pentru prima dată, nu sunt în parlament.

FDP (Liberalii) – Philip Rössler – culoare reprezentativă galben.

Procente:   4,7 %

Locuri în Parlament: 0


Deci Uniunii îi lipsesc  4 locuri în parlament pentru a avea o majoritate absolută.

O coliție Negru- Galben nu mai e posibilă.

Angela Merkel va trebuie să formeze un guvern de coaliție.

Cu cine va forma coaliția și în ce condiții, asta se va cristaliza în următoarele zile.

Mandatul de a conduce Germania îl are fără nici o îndoială, CDU / CSU (Uniunea crestină)


A fost o zi mare pentru CDU / CSU (Uniunea crestină) care după opt ani de conducere

a primit din nou, de la alegători,  cu o majoritate istorică, mandatul de a conduce încă o legislatură, destinele Germaniei.

O întrebare reprezentativă, printre alegătorii care au votat CDU / CSU (Uniunea crestină).

Ce ați votat?

  1. Programul CDU / CSU - au răspuns cu DA 23% dintre cei intervivați.

  2. Pe Angela Merkel        - au răspuns cu DA 62% dintre cei intervivați.


Germania a ales!!!!.

IMG 1665

 

IMG 1693

User Rating: / 2
PoorBest 

Jurnal de călătorie

 

PARIS – oraşul îndrăgostiţilor

 

Vizitând pentru prima oară Parisul, în compania soţului meu, m-am simţit plutind pe un covor fermecat printre obiectivele turistice unice, încărcate de istorie, pe malurile Senei, în Parcul Tuileries (unde sute de îndrăgostiţi se plimbau mână-n-mână, frumoşi şi fericiţi), în muzeele impresionante. M-a cuprins o emoţie de nedescris. Îmi împlineam un vis din tinereţe. Eram în PARIS – oraşul îndrăgostiţilor!

paris1

 

PARIS – văzut de la inălţimea de 196 m. a Turnului Montparnasse

 

Ştiam că oraşul Paris (supranumit şi oraşul luminilor), situat pe fluviul Sena, în nordul Franţei, are o populaţie de circa 2 milioane de locuitori, mai exact 2.243.880 (cam cât Bucureştiul, care are circa 2.190.000 de locuitori); că România, ca ţară francofonă, este foarte legată de cultura şi istoria Franţei, dar bucuria de a vizita Parisul, de a păşi pe străzile pe care, altă dată, păşeau mari personalităţi ale istoriei şi culturii universale – Ludovic al XIV-lea, Napoleon Bonaparte, Molière, Voltaire, Honoré de Balzac, Victor Hugo, Georges Bizet, Claude Debussy, Édith Piaf, Charles Aznavour şi mulţi alţii , este de nedescris.

 

Colina Montmartre - cartierul artiştilor, este cel mai înalt punct din Paris (130m). În secolele XIX şi XX, Montmartre a fost cetatea picturii, locul unde se întâlneau artişti celebri precum Pissarro, Toulouse-Lautrec, Théophile Steinlen, Van Gogh, Modigliani, Picasso...

 

Montmartre a constituit unul din locurile cele mai importante ale Comunei din Paris, în 1871. În Piaţa St. Pierre, pe colina Montmartre a fost construită în 1876 Bazilica Sacré Coeur de pe scările căreia se poate vedea întreaga panoramă a oraşului. Coborând de la Sacré Coeur te poţi plimba prin Montmartre, poţi vizita Place Dalida, Muzeul Dali, Muzeul Montmartre, Place du Tertre, Moulain de la Gallete şi, bineînţeles, Piaţa Pigalle cu vestita Moulain Rouge, precu şi Cimitirul Montmartre. În partea de est a oraşului se poate vizita cel mai mare şi cel mai renumit cimitir din Paris: Père-Lachaise.

 

paris2

 

Bazilica Sacré Coeur, de pe colina Montmartre

 

paris3paris4

Moulain Rouge Opera din Paris

 

De fapt, simbolul Parisului este Turnul Eiffel, construit între 1887-1889 în Parcul Câmpul lui Marte, cu o înălţime de 324,8 m, care este vizitat de ca. 6.000.000 de turişti anual.

 

paris5 

 

La Tour Eiffel

 

Dacă pleci de la Turnul Eiffel pe Bulevardul Rapp, traversezi Sena, pe podul l’Alma şi îţi continui plimbarea pa Bulevardul George V, ajungi pe renumitul Bulevard Champs-Elysées care duce de la Place Charles de Gaule, cu Arcul de Triumf, pînă la  Place de la Concorde, cu celebrul Obelisc. Din Place de la Concorde, prin grădinile Tuileries, traversând Place du Carrousel se ajunge la marea Piramidă construită în 1989 în faţa Palatului Luvru.

 

 

paris6

Bulevardul Champs-Elysées

 

Pe Île de la Cité, se găseşte milenara Catedrală Notre-Dame, celebră prin arhitectura gotică originală cu fragmente biblice sculptate, galeria regilor, galeria himerelor şi alte figuri de basm. Istoria Catedralei a fost prezentată lumii de Victor Hugo în cunoscutul său roman din 1831: Cocoşatul de la Notre-Dame.

 

paris7paris8

Catedrala Notre-Dame Piramida din faţa Palatului Luvru

 

Parisul are nenumărate obiecte turistice pe care, în câteva zile de concediu, este imposibil să le vizitezi. Plecând de la Champ de Mars ajungem la Şcoala militară, trecem pe la Domul Invalizilor, care cuprinde monumente numeroase legate de istoria militară a Franţei şi unde este adăpostit Muzeul Armelor, cel mai mare muzeu militar din lume. Tot aici este înmormântat, (în 7 sicrie!) Împăratul Napoleon Bonaparte.

 

paris9

 

Domul Invalizilor

Pentru vizitarea (parţială) a Muzeului Luvru ne-au trebuit mai multe ore, dar am fi avut nevoie de săptămâni întregi pentru a putea admira totalitatea capodoperelor expuse aici, punctul culminant fiind Sala cu tabloul lui Leonardo Da Vinci, Mona Lisa.

 

paris10

 

Mona Lisa, în Muzeul Luvru

 

Mai dorim încă să vizităm: Muzeul Orsay, Musee Rodin, Centrul Georges Pompidou, Musee Cluny, Musee du Montparnasse, Musee Picasso, monumente şi clădiri unice (l’Arc de Triomphe, Sorbona, Pantheonul din Paris, Place des Vosges, Sainte-Chapelle, Conciergerie)...

 

 

paris11

 

Trecând prin Place de la Bastille m-aş fi aşteptat să văd zidurile celebrei fortăreţe Bastilia, construită între 1370 şi 1383, în timpul regelui Carol al V-lea, însă, din păcate, cum ştim cu toţii, în timpul Revoluţiei franceze, mulţimea dezlănţuită a luat cu asalt Bastilia, pe 14 iulie 1789, 40.000 de revoluţionari luând armele şi muniţia depozitate în fortăreaţă, iar pe 16 iulie a început demolarea acesteia, majoritatea pietrelor fiind folosite pentru construcţia unui nou pod peste Sena - „Le Pont de la Concorde”.

 

Paris, oraşul luminii, oraşul îndrăgostiţilor, oraşul visurilor mele !

 

Cel puţin o dată în viaţă trebuie să-l vizitaţi!

 

Corespondeţă transmisă de

 

ORBAN Agnes Viena, 25.09.2013


User Rating: / 1
PoorBest 

Cu bucurie va invitam la concertul nostru din data de 13 Octombrie, ora 18.00, la parohia Leopoldau, 
Leopoldauer Platz, 12, 1210 Wien, susținut de Tudor Andrei si Aurelia Visovan.

 

Sonntag, 13. Oktober 18.00 Uhr

Leopoldauer Platz, 12, 1210, Wien

Barocksaal

leopoldau1leopoldau2

Tudor Andrei - Violine                                   Aurelia Visovan - Klavier

Bach – Chanconne für Solo Violine

Bach – Prelude und Fugue für Klavier

Albeniz – Rondena, Klavier

Intermezzo

 

Arvo Pärt – Fratres, Violine und Klavier

Brahms – Hungarische Tanz no. 1, Violine und Klavier

Chopin – Waltz, Klavier

Gerschwin – SummerTime, It ain’t necessarily so, Bess you is my woman, Violine und Klavier

Gardel(Arr. Williams) – Por una cabezza, Violine und Klavier

 

Eintritt: freie Spende!

Wir freuen uns auf Ihr Kommen!

In der Pause erwartet Sie ein kleines Buffet!

Partener: Radio TV Unirea