Joom!Fish config error: Default language is inactive!
 
Please check configuration, try to use first active language

Articole

 

 

  
  
  

 ASCULTă ce-ți FACE PLĂCERE

 
RTVU - Original - Live

 

 

IMG-2657

 

 

 

 
 
agerpres
 
Google+

Horoscop zilnic

RizVN Login

Dacă ești autor, jurnalist sau
doar pasionat de muzică, fă-ți
un cont și te ajutăm să-ți
publici articolele, piesele
preferate sau poeziile pe site!
Te-am convins? Înregistreză-
te, durează doar câteva clipe!



COMUNICAT DE PRESĂ

Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga, a susținut marți, 22 mai 2018, o intervenţie în Consiliul de Securitate al ONU, în cadrul dezbaterii publice pe tema “Protecţia civililor în conflictele armate”, organizată de către preşedinţia poloneză a Consiliului, în prezenţa ministrului afacerilor externe al Poloniei,domnul Jacek Czaputowicz.

Evocând eforturile comunităţii internaţionale în ceea ce privește protecția civililor în conflicte armate, în contextul în care în 2019 se vor aniversa 20 de ani de la adoptarea primei rezoluţii a CSONU privind protecţia civililor (rezoluția 1265/1999), diplomatul român a exprimat îngrijorare cu privire la agravarea unor fenomene precum multiplicarea atacurilor asupra şcolilor şi spitalelor, limitarea accesului populației civile din zonele de conflict la ajutoarele umanitare, urbanizarea conflictelor și acutizarea ameninţărilor asimetrice, inclusiv atacarea personalului misiunilor de ONU de menținere a păcii și dificultatea crescândă de a deosebi combatanții de civilii inocenți.

Ambasadorul Ion Jinga a evidențiat contribuţia României la operaţiunile de menţinere a păcii şi aportul țării noastre la asigurarea protecției civililor în conflictele armate:

România contribuie cu trupe la operațiunile de menținere a păcii sub drapel ONU începând din anul 1991. Peste 12.500 de militari, polițiști și personal de protecție român au participat la 20 de misiuni ONU. În prezent, suntem prezenți în două treimi din misiunile ONU pe teren și vom continua să rămânem implicați. Înainte de trimiterea în misiuni de menținere a păcii, contingentele românești participă la un program de pregătire riguros, în cadrul căruia protecția civililor și respectarea drepturilor omului reprezintă teme de bază.”

Reprezentantul Permanent al României la ONU a subliniat, totodată, importanța majoră a prevenirii conflictelor prin intermediul cooperării internaționale, a respectării dreptului internațional umanitar și a drepturilor omului, sugerând trei direcții principale de acțiune a comunității internaționale:

În primul rând, prevenirea conflictelor armate trebuie să rămână în centrul cooperării internaționale, iar pentru asigurarea protecției civililor trebuie să plecăm de la identificarea și soluționarea cauzelor conflictelor. Dialogul politic, reconcilierea, consolidarea securității interne și regionale, relansarea economică și dezvoltarea socială sunt tot atâtea căi pentru crearea unui climat de pace durabilă. În al doilea rând, când activitatea de prevenire a eșuat și ne confruntăm cu realitatea conflictului, asigurarea respectării dreptului internațional umanitar și a drepturilor omului are o importanță crucială, fiind singura garanție că, fie și în război, demnitatea umană este protejată iar părțile aflate în conflict vor putea coexista din nou, după încheierea ostilităților. În al treilea rând, România susține ferm propunerea Secretarului General al ONU privind dezvoltarea unor politici naționale pentru protecția civililor în conflicte.”

În acest context, a amintit că România sprijină și aplică instrumentele juridice aflate la dispoziţia ONU şi a Statelor Membre pentru protecţia civililor, precum Principiile Kigali privind protecția civililor în conflicte şi Rezoluţia 2286 (2016) privind protecţia persoanelor rănite şi bolnave, a personalului medical şi a personalului umanitar în conflictele armate și a informat că România a adoptat deja o Strategie privind Implementarea Dreptului Umanitar Internaţional, care cuprinde reglementări clare dedicate protecţiei civililor.

 

 

 

 

 

 

 

COMUNICAT DE PRESĂ

Misiunea Permanentă a României la ONU a găzduit luni, 21 mai 2018, un eveniment de marcare a 70 de ani de la înființarea Comisiei de Drept Internațional a ONU, cu participarea președintelui CDI, Eduardo Valencia Ospina, și a profesorului Dr. Bogdan Aurescu, reprezentantul României în cadrul CDI.

Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga, a evocat contribuția României pe parcursul celor 70 de ani de existență a CDI: “Juriști și diplomați români de renume precum Vespasian Pella și Nicolae Titulescu au adus contribuții remarcabile în cadrul Ligii Națiunilor la codificarea și dezvoltarea dreptului internațional. După înființarea Comisiei de Drept Internațional în 1948, această tradiție a fost continuată cu succes de către alte generații de juriști și diplomați români de excepție, între care actualul ministru de Externe al României, Teodor Meleșcanu, care a fost timp de 12 ani membru al CDI și profesorul Bogdan Aurescu, consilier de politică externă al Președintelui României și fost ministru de Externe. La temelia politicii externe a României stau respectul față de dreptul internațional și angajamentul ferm în favoarea diplomației multilaterale. Pe baza acestui parcurs solid în arena internațională, România a decis să candideze pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU pentru perioada 2020-2021.”  

Membrul român al CDI, Profesorul Bogdan Aurescu, a subliniat importanța respectării dreptului internațional pentru România: “Țara mea a pus întotdeauna dreptul internațional în nucleul esențial al politicii noastre externe, pentru că a înţeles că pentru o ţară de talia României dreptul internaţional, cu normele, principiile, conceptele și instituţiile sale, este un instrument extraordinar care maximizează uneori exponenţial şansele de a ne îndeplini eficient obiectivele de politică externă. Mă bucur că Școala Română de Drept Internațional poate să își aducă expertiza la codificarea și dezvoltarea progresivă a dreptului internațional, inclusiv în cadrul Comisiei ONU de Drept Internațional”.

Președintele CDI, Eduardo Valencia Ospina, a vorbit elogios despre contribuția școlii românești de drept internațional, precum și a diplomaților români la dezvoltarea instrumentelor dreptului internațional.

Informații suplimentare:

Comisia ONU de Drept Internațional (CDI) este un organ subsidiar al Adunării Generale ONU înființat în baza prevederilor Cartei ONU, având ca obiectiv realizarea dezvoltării progresive a dreptului internațional și a codificării sale. CDI este formată din 35 de experți independenți în domeniul dreptului internațional, ‎care trebuie să aibă, conform Statutului Comisiei, o experiență recunoscută pe plan internațional în acest domeniu, atât în ce privește aspectele teoretice, cât și cele practice ale dreptului internațional, putând proveni din mediul universitar, din corpul diplomatic, din mediul guvernamental sau al organizațiilor internaționale.

Profesorul Dr. Bogdan Aurescu a fost ales membru al CDI la 3 noiembrie 2016.

Comunicat

Atelierul de caricaturi este un eveniment ce va avea loc in Craiova. Va invitam joi 24 mai de la ora 17.00 la o dupa amiza dedicata caricaturii la Centrul Comercial Auchan Craiovita. Tineri de la Liceul de Arta Marin Sorescu vor expune lucrari de caricature; vom incuraja tinerii si copiii sa invete tainele caricaturii.
Cunoscutul caricaturist Gogu Neagoe ne va onora cu prezenta si va organiza un atelier de caricaturi, realizand caricaturi pe loc celor care viziteaza Centrul Comercial Auchan Craiovita. Intr-un decor de primavara, vom da gust si culoare evenimentului cu suprize, premii si multa voie buna tuturor.
Va asteptam joi 24 mai sa aflati cum puteti realiza o caricature reusita!

Col(r)dr.ing. Constantin AVĂDANEI

Gheorghe Cârţan, cunoscut românilor ca Badea Cârţan, s-a născut la 24 ianuarie 1849 în satul Cârţişoara, judeţul Sibiu de la poalele Munţilor Făgăraş, într-o familie de ţărani săraci.

Încă de mic, Badea Cârţan a fost obligat să muncească pentru a-şi câştiga o bucată de pâine. De când se topea zăpada şi până cădea alta se ducea cu animalele la păşune. Din această cauză nu a putut urma nici o clasă primară. Când a fost mai mare se ducea cu oile în păşunea alpină.

Badea Cârţan a fost un ţăran român autodidact care a luptat pentru independenţa românilor din Transilvania, distribuind la sate cărţi româneşti, cărţi aduse clandestin din România (Vechiul Regat).

Trăind într-o vreme în care românii din Transilvania aparţineau Imperiului Austro-Ungar şi nu se bucurau de drepturi, Badea Cârţan a folosit cea mai eficientă armă: cartea. Cel mai mare serviciu pe care l-a adus neamului său, a fost acela că timp de peste 30 de ani a răspândit în Ardeal, cărţi scrise în limba română. Peste munţi, cu mari greutăţi, pe cărări numai de el ştiute, a cărat în desagii săi peste 250 000 exemplare, în greutate totală de peste 20 tone. Această muncă de ridicare culturală a românilor transilvăneni nu era pe placul autorităţilor maghiare, din care cauză toată viaţa sa a fost urmărit, arestat, iar cărţile confiscate şi distruse.

La 18 ani a plecat în Bărăgan, la stâna lui Ion Cotigă, un intelectual braşovean. Acesta a fost primul dascăl al lui Badea Cârţan. În tovărăşia lui, timp de 10 ani, a învăţat să scrie şi să citească, a învăţat despre strămoşii săi, despre daci şi romani, despre moartea regelui Decebal şi despre Columna lui Traian.

 

 

 

Printre localnici mai circulă încă întâmplarea care i-a deşteptat tânărului fiu de cioban iubirea faţă de neamul românesc: ,, Aflat împreună cu părintele său şi cu turma de oi pe crestele munţilor, într-o zi senină de vară, în care panorama Făgăraşilor se distingea până departe în zare, acesta a avut curiozitatea de a-şi întreba tatăl ce se află dincolo de crestele semeţe ale munţilor. Răspunsul cum că acolo sunt români, l-a nedumerit pe puşti care i-a replicat: “ - Dar noi ce suntem? Nu suntem tot români? De ce aici nu-i tot România?De atunci a simţit nevoia să treacă dincolo, în vechiul regat”.

În anul 1877, Badea Cârţan şi-a pus turma de oi la dispoziţia armatei române, de aproape 1000 de capete, iar el s-a înrolat voluntar în Războiul de Independenţă al României.

După aceea îi încolţte în minte gândul că împăratul de la Viena va înţelege plângerea lui şi-i va împlini dorinţa ca românii să fie împreună. Aşa că pleacă pe jos la Viena, capitala Imperiului Austro-Ungar.

Ajuns de mai multe ori la Bucureşti, a cunoscut mai mulţi oameni de cultură, de la care a învăţat istoria românilor şi mai ales ideea romanităţii poporului, adică formarea poporului român în urma amestecului dintre daci şi romani.

Slujitorul prof. V. A. Urechia (decan la Facultatea de Litere din Bucureşti) l-a găzduit şi l-a dus prin toate muzeele Bucureştiului. Acesta este momentul când ciobanul Gheorghe Cârţan devine Badea Cârţan.

Nu după mult timp îi spune lui Urechia că vrea să plece la Roma pentru a vedea cu proprii săi ochi Columna lui Traian şi celelalte mărturii ale vechimii şi latinităţii poporului român, ceea ce a şi făcut.

A ajuns de trei ori la Roma, mergând pe jos.

Prima călătorie a făcut-o în ianuarie - februarie 1896. După 43 de zile a ajuns la Roma. Badea Cârţan s-a dus mai întâi la Columna lui Traian. S-a învârtit în jurul stâlpului uriaş până când a citit toată istoria de pe el, apoi a vărsat la picioarele Columnei săculeţul cu pământ şi grăunţe aduse în traista sa, din curtea părintească.

Rupt de oboseală, s-a învelit în cojoc şi a adormit. Dimineaţă a fost găsit dormind de către un sergent de stradă, care a exclamat plin de mirare: "A căzut un dac de pe columnă!", întrucât îmbrăcămintea sa era exact ca a dacilor sculptaţi pe columnă.

Ziarele de a doua zi titrau mare: „Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămaşă şi cuşmă, cu iţari şi cu opinci”.

I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri. Badea Cârţan a făcut senzaţie la Roma, fiind primit cu simpatie şi prietenie peste tot.

A fost găzduit la ambasada României din Roma.

Duiliu Zamfirescu, ministrul nostru, i-a dat un însoţitor şi a vizitat monumentele istorice mai importante din oraş. A fost prezentat parlamentului şi senatului italian şi a legat o strânsă prietenie cu primarul Romei.

De acum Badea Cârţan devenise "om politic".

Întors acasă a început să cumpere cărţi pe cont propriu şi să le răspândească în comuna sa natală.

Pentru realizarea scopului său, de ridicare culturală a românilor transilvăneni, Badea Cârţan a depus eforturi supraomeneşti. În primăvara anului 1911, simţindu-se bolnav şi epuizat fizic, s-a retras la Poiana Ţapului, unde soţia prietenului său generalul Lahovary, i-a oferit adăpost şi îngrijirile necesare.

La 7 august 1911, la 62 de ani, Badea Cârţan şi-a încheiat nobila sa misiune pe acest pământ, cu şapte ani înainte de Marea Unire.

 

 

 

 

S-a stins din viaţă cu regretul că nu a apucat să vadă cu ochii lui ziua întregirii tuturor românilor, idealul pentru care a luptat şi în care a crezut tot timpul.

Scriitorul Mugur Gheorghe, care i-a privegheat ultimele clipe din viaţă, i-a spus: "Bade Gheorghe eşti un erou. Ai luptat toată viaţa ca nimeni altul, pentru ţara şi poporul românesc. Urmaşii nu te vor uita!".

Conform dorinţei sale a fost înmormântat în cimitirul din Sinaia , în mormânt liber românesc. Pe crucea de piatră ce-i străjuieşte mormântul, se află următoarea inscripţie: "Aici doarme Badea Cârţan, visând întregirea neamului său".

"Muzeul Etnografic şi Memorial Badea Cârţan" din Cârţişoara, înfiinţat în anul 1968, deţine:

- obiecte care i-au aparţinut renumitului ţăran: cărți românești pe care Badea Cârţan le-a cărat pe propria cheltuială peste munți din România în Transilvania aflată în Imperiul Austro-Ungar, gospodăria țărănească compusă din casă și șură dotată cu mobilierul specific zonei și perioadei;

-o colecție de icoane pe sticlă;

-o colecție de fotografii vechi reprezentând portul popular;

-lăzi de zester executate de meșteri locali;

-ceramică lucrată de meșteri olari din comună.

Acest cioban simplu a rămas în istoria românilor ca un luptător pentru unirea românilor din Transilvania cu cei din Vechiul Regat, toată viaţa sa dedicând-o acestui scop.

De-a lungul vieţii sale, BADEA CÂRŢAN a călătorit pe jos prin Ungaria, Austria, Italia, Franţa, Elveţia, Germania, Spania, Belgia, Egipt, Grecia, Ierusalim şi prin ţară pentru a vizita toate locurile unde domnii Ţării Româneşti şi ai Moldovei au purtat războaie.

Dacă alţi călători celebri şi-au dedicat viaţa expediţiilor din dorinţa de a descoperi noi teritorii, ori pentru a se îmbogăţi, Badea Cârţan a călătorit pentru a vedea cu ochii săi strămoşii poporului român şi din dragoste pentru istoria lor.

Badea Cârţan a fost cunoscut, îndrăgit, preţuit de bărbaţii politici, de oamenii de cultură, de mediile patriotice din Vechiul Regat.

 

 


Col.(rz)dr.ing. Constantin AVĂDANEI                                                                                                              

PREȘEDINTELE GRUPULUI DE INIȚIATIVĂ „CENTENAR-MAREA UNIRE-ALBA IULIA-2018”