Joom!Fish config error: Default language is inactive!
 
Please check configuration, try to use first active language

Articole

 

 

  
  
  

 ASCULTă ce-ți FACE PLĂCERE

 
RTVU - Original - Live

 

 

hunedoara1

 

 

 

 
 
 
Google+

Horoscop zilnic

RizVN Login

Dacă ești autor, jurnalist sau
doar pasionat de muzică, fă-ți
un cont și te ajutăm să-ți
publici articolele, piesele
preferate sau poeziile pe site!
Te-am convins? Înregistreză-
te, durează doar câteva clipe!



COMUNICAT

 

Ambasada României în Regatul Țărilor de Jos în colaborare cu Institutul Cultural Român de la Bruxelles au celebrat Ziua Națională a României la Haga printr-un concert extraordinar dedicat compozitorului George Enescu, în interpretarea cvartetului condus de violonista Irina Simon-Renes. Evenimentul a avut loc la Haga, în data de 30 noiembrie a.c, în biserica De Nieuwe Badkapel din Scheveningen.

În programul concertului, cvartetul format din Irina Simon-Renes (vioară), George Dumitriu (violă), Theresa Beldi (violoncel) și Anastasia Safonova (pian) a interpretat compoziții semnate de George Enescu, Béla Bartók, Ion Scărlătescu, Felicia Donceanu, George Dumitriu și Johannes Brahms. Programul muzical a fost atent ales, cu lucrări reprezentative din diferite regiuni ale țării, în intenția de a recrea, prin muzică, o atmosferă  românească, caldă și deschisă.

Muzeul Național „George Enescu“ a sprijinit organizarea evenimentului.


„Suntem onorați să ne preluăm responsabilitatea în calitate de ambasadori muzicali ai României!“, a declarat Irina Simon-Renes pentru ICR Bruxelles.


La eveniment au fost prezenți peste 300 de spectatori, reprezentanți ai autorităților statului de reședință, ai corpului diplomatic și consular străin acreditat în Țările de Jos, reprezentanți din conducerea organizațiilor internaționale și europene cu sediul în Olanda, ai mediului academic și universitar, precum și reprezentanți ai comunității române. Printre distinșii invitați, la eveniment au participat Directorul General al EUROPALIA International şi Comisarul General al Festivalului EUROPALIA România (octombrie 2019-ianuarie 2020).


Încântat de măiestria și virtuozitatea artiștilor, publicul participant la eveniment a apreciat în mod deosebit interpretarea plină de sensibilitate și talent a compozițiilor, precum şi bogăția patrimoniului muzical românesc.


În discursul de deschidere, E.S. doamna Brândușa Predescu, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al României în Regatul Țărilor de Jos, a evocat aspecte importante ale istoriei naționale, cu accent pe evidenţierea datei 1 Decembrie 1918, și a anunţat anul 2018 – Anul Centenarului Marii Uniri. Ambasadorul României la Haga a subliniat că în mod simbolic legăturile culturale între România și Regatul Țărilor de Jos sunt indisolubil legate de moştenirea muzicală a lui George Enescu care a vizitat Haga şi a cântat în Scheveningen.


Proiectul se încadrează în seria concertelor dedicate Zilei Naționale a României organizate de ICR Bruxelles şi de misiunile diplomatice din Luxemburg și Haga. 1 Decembrie este un eveniment cu o deosebită semnificaţie în înfăptuirea unificării naţionale a României, premergător Centenarului Marii Uniri din 2018.

Sâmbătă dimineață 2 decembrie  a încetat din viață Maestrul ALECU CROITORU, unul dintre cei mai reprezentativi regizori ai cinematografiei românești , și nu numai, prodecan, profesor emerit , scenarist. Toți cei care doresc să-l revadă pentru ultima dată și să-și ia adio , pot veni la Capela Cimitirului Bellu, luni, 4 decembrie, începând cu ora  13.00,  va fi o  slujbă religioasă  la ora 16.00, iar înhumarea va avea loc marți, 5 decembrie ora 13.00. Lacrimi și pios omagiu acestui  Monument al artei și culturii noastre românești!Alecu Croitoru - regizor, scenarist, profesor de Arta Regiei de Film și Televiziune și Arta Actorului de Film și Televiziune, Membru al Academiei TIBERINA din Roma și al Comitetului Internațional pentru Difuzarea Artelor și Literelor prin Cinematograf - s-a născut la 8 decembrie 1933, în comuna Bogza, județul Vrancea. 
După absolvirea Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică - I.L. Cargiale București, debutează ca regizor cu filmul artistic de lungmetraj „Merii sălbatici”, urmat de „Vârstele omului”, la care semnează și scenariul. Semnează regia filmelor de lungmetraj: „Lumea se distrează”, „Al treilea salt mortal”, „Am o idee”, „Miezul fierbinte al pâinii”, „Secvențe din istoria filmului românesc”, „Armuri în piatră”, realizat în coproducție cu Studiourile MOLDOVA FILM din Chișinău. Realizează ca regizor și scenarist mai multe filme artistice de scurtmetraj și documentare. Obtine premiul pentru cel mai bun film artistic de scurtmetraj la Festivalul Internațional al Filmului de la Spindleruv Mlyn – Cehoslovacia, 1973, Diploma de Onoare pentru calități artistice la Festivalul Internațional al Filmelor Premiate, Vienala – 1973; 
Premiul Special al Juriului la Festivalul Internațional al Filmului – Sibiu, 1993, Premiul I al Juriului Uniunii Cineaștilor.


Regizorul Alecu Croitoru realiza primul lung metraj exact acum 50 de ani, filmul Merii sălbatici, care a avut premiera la 17 mai 1965 (ţin bine minte data, pentru că, în ziua aceea, împlineam 30 de ani), o dramă rurală, în care jucau Dana Comnea, Ştefan Ciobotăraşu, Emanoil Petruţ, Silviu Stănculescu. Trei ani mai tîrziu, regizorul lansa poate cel mai important film al carierei sale regizorale, Vîrstele omului, un superb poem cinematografic, filmat în toate cele 4 anotimpuri – primăvara, vara, toamna şi iarna – pentru a portretiza cele 4 anotimpuri ale vieţii umane – copilăria, tinereţea, maturitatea şi senectutea. Doi copii, alergînd după o floare roşie de dalie – pe care băiatul i-o dăruise fetiţei – şi pe care o luase vîntul, trec prin toate zonele ţării, ajungînd, bătrîni, pe un mal de mare. Acest simbolic traseu existenţial este însoţit de adevărate minuni etnografice, cum sînt Învîrtita din Oaş, Căluşul din Oltenia, Fecioreasca ardelencelor şi Hora moldovenească. Lung metrajul a avut şi un „pui”, multipremiat peste hotare, scurt metrajul Anotimpul mireselor (protagonişti erau Micaela Caracaş şi Vistrian Roman), în care era prezentată vîrsta tinereţii, din periplul vîrstelor omului. Din creaţia cinematografică a regizorului Al G. Croitoru fac parte şi filmele de aventuri, realizate împreună cu Sergiu Nicolaescu: Lupul mărilor (1972) şi Căutătorii de aur (1985), dar şi ingeniosul policier de „spioni” Al treilea salt mortal (1980), în care jucau Ion Dichiseanu, Jean Constantin, Maria Clara Sebök, maestrul Iosefini. Să ne amintim şi de spumoasa comedie Am o idee! (1981), în care apăreau Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Rodica Popescu, Melania Cârje, Anda Caropol, Camelia Zorlescu şi Paula Rădulescu; de parabola rurală Miezul fierbinte al pîinii (1983), cu Vistrian Roman, George Motoi, Octavian Cotescu, Cezara Dafinescu… Ar fi multe de spus despre rolurile interpretate de Alecu Croitoru, mai ales în comediile lui Geo Saizescu, despre personalitatea poetului Al G. Croitoru, despre talentul profesorului de film, care a pregătit zeci de promoţii de regizori, operatori şi actori. 
(Calin Caliman- Fragment din monografia AL.G.CROITORU zis și MISTER KEYSTONE, Ed. Betta, 2016)

COMUNICAT DE PRESĂ

Ziua Națională a României a fost sărbătorită de Misiunea Permanentă a României la ONU prin organizarea unei recepții la 1 Decembrie 2017, la sediul Misiunii noastre situate în inima cartierului Manhattan din New York.  

După intonarea Imnului de Stat al României, Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga, s-a adresat celor prezenți, evidențiind semnificația specială a momentului: „La 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, Transilvania a decis unirea cu România, după ce la 9 aprilie Basarabia își proclamase realipirea la Țara-mamă, iar Bucovina făcuse același lucru la 15 noiembrie 1918. Toate provinciile istorice locuite de români erau, astfel, reunite din nou în interiorul acelorași frontiere. Făcând acest lucru, străbunicii noștri au transpus în realitate principiul autodeterminării popoarelor, enunțat la 11 februarie 1918 de către președintele american Woodrow Wilson. Istoria modelează prezentul: onorăm astăzi memoria celor care au înfăptuit Statul român unitar modern, bazat pe egalitatea și libertatea tuturor cetățenilor săi”.

Ambasadorul României la ONU a arătat, totodată, că: „Loială principiilor Marii Uniri, România a devenit in 1919 membru fondator al Ligii Națiunilor, iar în 1946 a solicitat aderarea la ONU. În contextul Războiului Rece, acesta a fost, însă, posibil abia la 14 decembrie 1955. Astăzi, România are relații diplomatice cu alte 187 de țări și o largă rețea diplomatică pe cinci continente, iar ONU se află in centrul cooperării noastre multilaterale. România investește în diplomația preventivă, construcția păcii și mediere. Cu un buget de 200 milioane Euro alocat asistenței pentru dezvoltare, România contribuie la creșterea capacității instituționale, oferă asistență electorală, reconstrucție post-conflict și sprijin în domeniul educației într-o serie de țări în curs de dezvoltare. Începând cu anul 1991, peste 12.500 militari români au participat in 20 de misiuni ONU de menținere a păcii. România se clasează pe primul loc între statele UE ca și contribuție cu polițiști la misiuni sub drapel ONU și este singura țară care furnizează organizației unități constituite de protecție apropiată pentru demnitarii ONU care se deplasează în zone de mare risc”.

 

În acest context, diplomatul român a menționat că România va deține Președinția semestrială a UE în semestrul întâi 2019, precum și importanța candidaturii țării noastre la un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU: „Pe baza acestei tradiții atât de solide, în anul 2006 România și-a depus candidatura pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate, pentru perioada 2020-2021. Motto-ul campaniei noastre reflectă credo-ul României la ONU - Un angajament pe termen lung în favoarea Păcii, Justiției și Dezvoltării. Când vor avea loc alegerile pentru Consiliul de Securitate, în iunie 2019, România va avea deja o tradiție de 100 de ani în diplomația multilaterală”.

Recepția oferită de Misiunea României la ONU a fost apreciată elogios de cei peste 300 de invitați, între care un număr impresionant de ambasadori, înalți oficiali ONU, diplomați din toate regiunile lumii, precum și funcționari internaționali de origine română din cadrul Organizației.

COMUNICAT


În data de 6 decembrie 2017, începând cu ora 19:00, Muzeul Național de Istorie a României are bucuria de a găzdui concertul extraordinar „Sunetul Crăciunului”, susținut de maestrul Nicolae Voiculeț alături de orchestra și invitații săi.

Concertul, cu o durată de 70 minute, este organizat de Asociația Culturală „Nicolae Voiculeț”, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, și va fi alcătuit dintr-un bogat repertoriu de colinde, dar și teme celebre din muzica universală, cântece de Crăciun, special orchestrate de maestrul Nicolae Voiculeț pentru cor de copii, în acompaniamentul orchestrei sale, avându-i ca invitați speciali pe: Mirela Vaida, colindătorii din Maramureș "Trio Ceatera" și Tulnicăresele din satul Avram Iancu.

Evenimentul se desfășoară în cadrul parteneriatului dintre Muzeul Național de Istorie a României și Asociația Culturală „Nicolae Voiculeț” și este dedicat manifestărilor Centenarului României din cadrul turneului național „100 de sate cu însemnătate” susținut de artist.

 Este al doilea concert extraordinar pe care maestrul Nicolae Voiculeț îl susține la Muzeul Național de Istorie a României, după cel din luna ianuarie a acestui an - ”Istoria României în sunetele naiului”- prin care am celebrat Unirea Principatelor Române.