Joom!Fish config error: Default language is inactive!
 
Please check configuration, try to use first active language

Articole

 

 

  
  
  

 ASCULTă ce-ți FACE PLĂCERE

 
RTVU - Original - Live

 

 

IMG-2657

 

 

 

 
 
agerpres
 
Google+

Horoscop zilnic

RizVN Login

Dacă ești autor, jurnalist sau
doar pasionat de muzică, fă-ți
un cont și te ajutăm să-ți
publici articolele, piesele
preferate sau poeziile pe site!
Te-am convins? Înregistreză-
te, durează doar câteva clipe!



User Rating: / 2
PoorBest 

Col(r)dr.ing. Constantin AVĂDANEI

 

 

Eu nu lucrez pentru gloria mea personală,

ci lucrez pentru gloria geniului uman” – Traian Vuia

 

La 18 martie 1906, inventatorul român Traian Vuia realiza la Paris primul zbor autopropulsat din lume, cu un aparat de construcție proprie, mai greu decât aerul.

Aparatul de zbor, proiectat și realizat de Traian Vuia, era denumit Vuia-I, zis și ,,Liliacul”, s-a ridicat un metru în aer, a zburat 12m după care a căzut la sol, din cauza unor defecțiuni tehnice.

Evenimentul epocal a fost marcat însă, dându-i inventatoruluui curaj și speranțe pentru acțiuni de perfecționare a proiectului.

Traian Vuia întreprinde o serie de cercetări privind parametrii de zbor pe modelul Vuia-I, și ajunge la concluzia că pentru asigurarea stabilității de zbor este nevoie de un motor mult mai puternic pentru propulsie. Astfel, inventatorul achiziționează un motor de tip Antoinette modificat, și aparatul Vuia-I devine Vuia-II, brevetat în anul 1907 în Belgia. Acest aparat avea performanţe mult sporite, astfel că, în 1907, el avea să zboare pe o distanţă de 70 de metri, la o înălţime variabilă.

         

 

Aparatrul de zbor, Vuia-I                                                                                        Schița aparatului de zbor, Vuia-II

 

Traian Vuia, s-a bucurat de recunoașterea rezultatelor activităţii sale, chiar dacă multă vreme prioritatea în realizarea zborului mecanic i-a fost atribuită francezului de origine braziliană, Alberto Santos-Dumont.

Contemporanii lui foloseau pentru aparate de zbor diferite artificii tehnice pentru decolare:catapultarea sau tracțiunea cu alte vehicule. În cazul fraților Wright, aceștia foloseau șine pentru lansarea mașinii lor de zbor.

Viitorul inventator român s-a născut la 17 august 1872, în localitatea Surducu Mic, județul Timiș, copilărind și urmând cursurile școlii primare în această localitate.

Urmează apoi cursurile liceale la Lugoj, între anii 1884-1892.

Încă din copilărie îl pasionau științele tehnice, îl fascinau zborurile păsărilor și a zmeelor. Pe timpul când urma cursurile liceale la Lugoj a construit mai multe modele de aparate de zbor de tipul zmeelor.

După ce a trecut examenul de bacalaureat, în anul 1892, Traian Vuia a plecat la Budapesta. S-a înscris mai întâi la Politehnică, dar veniturile pe care le avea nu i-au permis să urmeze cursurile acestei facultăți, și de aceea se va transfera la Facultatea de Drept. La 6 mai 1901, Traian Vuia îşi ia doctoratul în ştiinte juridice solicitând, în conformitate cu drepturile minime pe care le avea un student român, ca diploma eliberată să fie redactată în limba latină şi nu în limba maghiară.

Aflat în capitala Franţei, Traian Vuia a luptat neobosit pentru realizarea dorinței de unire a românilor din Transilvania, ducând o adevărată campanie pentru unificarea cu România.

Astfel, împreună cu alţi fruntaşi români aflaţi la Paris, la 30 aprilie 1918 a pus bazele „Comitetului Naţional al Românilor din Transilvania”. Noua societate, avea drept organ de presă revista „La Transylvanie”, unde Vuia a publicat numeroase articole prin care să susţină cauza de unire cu România a transilvănenilor.

Totodată Traian Vuia s-a manifestat nu numai pe plan științific și tehnic, dar și în domeniul diplomației, cunoștințele juridice și relațiile pe care și le crease în Franța i-au permis să acționeze eficient pentru apărarea drepturilor românilor de pretutindeni și de acasă.

La Conferinţa de pace de la Paris (1919-1920) a participat în calitate de consilier, în cadrul delegației române, la consfințirea realizării României Mari și recunoașterea actului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 pe plan internațional.

Cu această ocazie a publicat lucrarea „Le Banat” spre a face cunoscute realităţile conaţionalilor de aici. În aceeaşi perioadă, a publicat sub pseudonim o colecţie de articole apărute în Austro-Ungaria, în care erau calomniate celelalte puteri participante la Conferinţa de pace: Rusia, Franţa şi Marea Britanie.

Mereu activ, nu numai în cercetarea aviatică, în timpul celui de-al doilea Război Mondial, inginerul român a creat în 1943 „Frontul Naţional al Românilor din Franţa”. Această organizaţie a acţionat în legătură cu rezistenţa franceză, în lupta împotriva ocupaţiei germane.

Dar Traian Vuia nu a abandonat nici un moment cercetările în domeniul aerodinamicii și a mecanicii avioanelor. A aprofundat studiul asupra parametrilor de stabilitate a aparatelor pe timpul zborului și a caracteristicilor de manevrabilitate.

Astfel, el a fost preocupat de zborul vertical şi de menţinerea aparatului la punct fix în zbor. Numeroasele experimente întreprinse se vor concretiza în brevetul „Perfecţionări la mijloacele de propulsie, de tracţiune şi de sustenaţie”, cu aplicabilitate la nave, elicoptere sau roţile cu palete ale turbinelor.

În perioada 1818-1925, după numeroase cercetări de succes, a proiectat și realizat prototipurile a două elicoptere, pe care intenționa să le introducă în fabricație în România.

Aceste realizări le prezintă la o conferință științifică pe tema elicopterelor, la Societatea Franceză de Navigație Aeriană, precum și direcțiile de perfecționare a soluțiilor constructive și a domeniilor de utilizare ca zboruri comerciale pe distanțe scurte. Propunerile lui Traian Vuia au contribuit la definirea căii de evoluție tehnică a avioanelor în detrimentul dirijabilelor, care erau mult prea riscante și cu viteze de zbor limitate.

În 1923 intenţiona să treacă la producţia de serie a aparatelor sale de zbor şi a unor elicoptere, la uzinele Reşiţa. Inventatorul i-a dat unui prieten următorul mesaj pe care să-l ducă în ţară: “Povesteşte prietenilor de acasă tot ce ai văzut aici. Am dovedit că se poate zbura cu un aparat ‘mai greu decât aerul’. (…) Acum, după ce s-au convins de posibilitatea zborului mecanic, numărul experimentărilor va creşte rapid, specialiştii vor realiza motoare speciale, aviaţia va avea o industrie înfloritoare pe temeiul experienţei mele, devenită bun comun. Ai putut vedea! Nu m-am ascuns, am experimentat în văzul tuturor. Vor continua alţii, tot mai mulţi. Aşa se realizează progresul…” Din nefericire, el nu a primit sprijinul pe care l-a solicitat şi a fost nevoit să-şi amâne revenirea în România.

Inventatorul român a colaborat eficient cu francezul M. Yvonneau, iar la Expoziţia „Traian Vuia” de la Bucureşti din anul 1957, acesta declara cu entuziasm că: „Vuia proiectase pe vremea aceea un aparat cu patru rotoare, în tandem, înzestrat cu o cabină pentru 100 de pasageri. Din nefericire, ideea a rămas în suspensie”.

Vuia nu era interesat numai de aerodinamică, ci şi de ameliorarea performanțelor tehnice ale motoarelor. În plus, în 1925, a realizat un generator de abur original, cu circulaţie forţată unică, cu presiune si temperatură înaltă şi cu randament termic ridicat.

Calitățile lui de inventator desăvârșit i-au atras aprecieri deosebite din partea guvernului francez, care i-a oferit resursele necesare pentru a proiecta și realiza, împreună cu Victor Tatin, a unei torpile folosită cu succes de marina militară.

De asemenea, Traian Vuia a fost desemnat să țină a cuvântare la Expoziția Internațională de Aeronautică de la Paris, din anul 1937, din partea conducerii pavilionului românesc. Dar a ratat acest eveniment datorită faptului că directorul Dimitrie Gusti s-a îmbolnăvit și noua conducere nu a mai avut interesul pentru a desfășura această acțiune. Acest episod l-a marcat profund pe Traian Vuia, fiind împiedicat și cu alte ocazii să aducă în România rezultatele muncii lui în domeniul aeronauticii, și în general al mecanicii.

În 1950, Traian Vuia revine în ţară, grav bolnav, și la 3 septembrie în același an se stinge din viaţă la Bucureşti, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu din Bucureşti.

Astfel trecea la cele veșnice încă un mare patriot român care a depus toate eforturile pentru realizarea visului de veacuri a poporului român, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 și formarea ROMÂNIEI MARI.

 

Col.(r)dr.ing. Constantin AVĂDANEI                                                      

 

Președintele Comitetului de Inițiativă ,,CENTENAR - MAREA UNIRE - ALBA IULIA - 2018”                       

Col(r)dr.ing. Constantin AVĂDANEI

 

Pe timpul când la Mărășești, Mărăști și Oituz se auzeau clopotele catedralelor, marcând Centenarul marilor campanii ale armatei române din vara anului 1917, în localitatea Cotu-Băii, județul Suceava se finalizau lucrările de reabilitare a Monumentului Eroilor.

 

                                    

 

   Aspectul monumentului inainte de reabilitare                   Aspectul monumentului după reabilitare

 

Acest monument a fost ridicat, în anul 1937, la inițiativa și cu contribuția gospodarilor localității, urmașii eroilor căzuți pe fronturile războaielor: pentru Independența de stat a României, în Primul și al Doilea Război Mondial.

În întâmpinarea inițiativei locuitorilor satului Cotu Băii a venit atunci arhitectul de origine germană Frantz Rosemberg.

Odată cu trecerea timpului, monumentul s-a degradat: s-a desprins tencuiala, s-au decolorat inscripțiile și au apărut fisuri în structura de bază a acestuia.

La inițiativa mea și a fraților mei am hotărât, în septembrie 2016, să facem pașii necesari și cu resurse financiare proprii, pentru ca acest monument să-și recapete măreția de altădată, chiar în anul când poporul român a comemorat Centenarul marilor campanii militare din anul 1917, de la Mărăști, Mărășești și Oituz.

Am avut și obligația morală de a înfăptui acest deziderat, pentru că bunicul nostru - Avădănei Costache și-a dat viața pe câmpul de luptă de la Mărășești, în vara anului 1917.

În demersurile noastre pentru aprobările necesare, de la Oficiul Național Pentru Cultul Eroilor, am fost ajutați de Consiliul Director al ANCE ,,Regina Maria”, în frunte cu Domnul General Maior Prof.Univ.Dr. Visarion Neagoe-președinte și cu Domnul General de Flotilă Aeriană Dan Șerban-vicepreședinte.

În numele tuturor fraților și surorilor mele vă aducem profunde mulțumiri!

După primirea aprobărilor necesare am pornit pe calea parcurgerii etapelor necesare, conform procedurilor legale în vigoare.

Proiectul de reabilitare a fost elaborat de arhitectul autorizat, lt.col.(rt) Ioan Arboreanu, un român de mare valoare, care vibrează la înalte sentimente patriotice, atunci când este vorba de eroii neamului care s-au jertfit pentru ca noi, cei de astăzi, să ne bucurăm că avem o țară, că este pace și că suntem un neam respectat de celelalte popoare.

Totodată am primit aprobările necesare și din partea administratorului monumentului, Primăria Fântâna Mare, județul Suceava.

Aducem mulțumiri sincere primarului comunei, domnului Mucilenița Vasile, care s-a arătat încântat de inițiativa noastră, și care a venit în întâmpinare cu foarte multe măsuri pentru ca lucrările să se desfășoare cât mai repede și în condiții optime.

Firma autorizată a lucrat cu meșteri pricepuți, cu mare experiență în construcția și reabilitarea monumentelor. Au la activ circa 60 monumente realizate până în prezent.

Acum, când monumentul este gata, împărtășesc un profund sentiment al datoriei împlinite față de eroii satului meu natal, față de bunicul meu, care și-au dat viața pentru realizarea visului de veacuri al românilor, MAREA EPOPEE –UNIREA DE LA 1 DECEMBRIE 1918.

Iar acești eroi veghează din ceruri pentru ca românii să-și păstreze pe veci unitatea de neam și țară!

Singura lor dorință, atunci când s-au jertfit pentru țară, a fost: ,,SĂ NU NE UITAȚI!”

 

A consemnat,

Col(r)dr.ing. AVĂDANEI CONSTANTIN                                                             

 

Președintele Grupului de Inițiativă„Centenar-Marea Unire-Alba Iulia-2018”

 

 

Comunicat de presa

Sub numele generic - “Centenarul Marii Uniri”, vor avea loc o serie de evenimente culturale, de înaltă ținută intelectuală și deosebită anvergură, prin care se va celebra grandioasa împlinire istorică, a neamului românesc – MAREA UNIRE a ROMANILOR, desăvârșită la ALBA IULIA, în decembrie, 1918.
Organizatori – Cercul Cultural Româno-Austriac și RTV ”Unirea”, din Wiener Neustadt – Austria, în colaborare cu:
coorganizatori – Asociația Șvabilor Bănățeni din Viena, Asociaţia „Renaşterea şişeşteană” din Maramureș, Asociația Jurnaliștilor Români de Pretutindeni, din Canada;
parteneri – Ambasada României în Republica Austria, Agenția de Presă Națională „AGERPRES”, din România, Asociația Austro-Română din Viena / Österreichisch-Rumänischen Gesellschaft – Austrom, Asociaţia „Unirea. Freunde Rumäniens in Österreich e.V.“ Wien, Asociația „Hora” din Viena, Asociația „Românca”, din Londra, Agenția de Presă „Așii Români” din Nurnberg, Germania, TV „Porțile Nordului” MM, Uniunea Artiștilor Plastici, filiala Vâlcea; colaboratori – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – UZRP, Universitatea de Vest “Vasile Goldiș”, din Arad; Ansamblul „Gura Izvorului”, din Vatra Moldoviței, Suceava, Ansamblul „Muguri și Mlădițe de Tezaur”, al Casei de Cultură „Ioan Ciordaș” din Beiuș, Primăria Sisești, jud. Maramureș.

 

 

 Pe parcursul a trei zile (începând cu 25 mai, 2018, și încheindu-se pe 27 mai, 2018), vor avea loc simpozioane, conferințe, dezbateri intelectuale, dialoguri jurnalistice, pornind de la tema istorică amintită anterior, dar și lansări de carte, expoziții de fotografie și de pictură, concerte și spectacole în aer liber. Un moment deosebit îl va constitui lansarea filmului documentar AGERPRES , cu titlul ”Marea Unire – România, la 100 de ani”.

De menționat, participarea amplă, a numeroase personalități, din viața intelectuală și cultural-artistică, românească, care iși vor aduce prețiosul aport, la realizarea scopului propus. Vom aminti aici doar câteva nume: prof. dr. Mircea Gheorghe Abrudan, mag. dr. Hans Dama, prof. Simion Dănilă, d-ul Dorel Ușvad, scriitoarele și jurnalistele Doina Iovanel Spineanu, Adriana Weimer, Ionela Flood, Ionela van Ress-Zota, Mariana Moga și Floarea Cândea, domnii Alexandru Ioan Giboi, Ioan David, Puiu Răducanu, Nicolae Godja, Gavril Babiciu și mulți alții.
Programul se va desfășura astfel:
-Vineri, 25 mai, 2018, ora 10:00, în SALA FESTIVĂ, etaj 2, sector 1, din PRIMĂRIA VECHE, WIPPLINGER STRASE 6-8, VIENA CONFERINȚA PE TEME ISTORICE:
Vor conferentia:
Dr. Mircea Gheorghe Abrudan. Teme: Făurirea României și Principalii factori care au contribuit la păstrarea ființei naționale a românilor din Ardeal, Banat, Parțium și Maramureș înainte de 1918.
Mag. Hans Dama. Tema: Formarea comunității românești din Viena în perioada Imperiului Habsburgic și Austro-Ungar;
, EXPOZIȚII DE PICTURĂ, FOTOGRAFIE:
– expoziția de fotografie, a Agenției de Presă Naționale AGERPRES, România: "Evolutie - 100 de ani"
– expoziția de pictură a artistei plastice Alina Deică,
– expoziția de fotografie, cărţi poştale, ilustrate şi alte materiale de Dorel T.Usvad, din Viena, mare filatelist, cartofil, numismat, promotor al românismului.
– lansarea volumului bilingv (german-roman) de versuri „TU, FELIX AUSTRIA”, semnat de Mag. Dr. Hans Dama
(traducerea din germană a fost realizată de prof. Simion Dănilă);
DIALOG JURNALISTIC.
-Sâmbătă, 26 mai, 2018, ora 11:00, pe insula din FABRIKSGASSE 5, 2493 LICHTENWÖRT- WIENER NEUSTADT - ”UNIȚI PRIN CÂNTEC ȘI IUBIRE DE ȚARĂ”, festivitate intercultural, dedicată CENTENARULUI ȘI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI, spectacol în aer liber.
-Duminică, 27 mai, 2018, ora 9:30, KIRCHENPLATZ 3, 2493 LICHTENWÖRT- WIENER NEUSTADT.
Specificăm faptul că cei interesați pentru a participa la evenimentul de vineri, 25 mai, trebuie neapărat să se înscrie, pentru a fi trecuți în tabelul pe baza căruia se va face accesul în Sala Festivă, a Primariei din Viena.
-Înscrierea se poate face la adresa: This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it sau pe sms tel nr. 00436643419664.
Vă așteptăm!

Cercul Cultural Româno-Austriac UNIREA / Rumänisch - Österreichischer Kulturkreis UNIREA, Pottendorfer Straße 268
A - 2700 Wiener Neustadt; E-Mail: This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it ; Telefon: +43(0)2622-82154;Fax: +43(0) 2622 / 82154; Handynummer: +43(0)664 3419664; Home Page: www.radiotvunirea.com.

 

COMUNICAT DE PRESĂ

Mogoșoaia, 15 mai 2018
Primăria Capitalei prin Centrul Cultural ”Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” vă invită sâmbătă, 19 mai 2018, de la ora 18.30 la deschiderea expoziției Bubble Diary, semnată Ioana Maria Sisea și curatoriată de Ana Negoiță.
Eveniment marca Noaptea Muzeelor 2018.
Expoziția, deschisă la galeria Ghețărie, poate fi vizitată în perioada 19 mai – 14 iunie 2018.
Bubble Diary este un proiect despre morfologia relațiilor, despre dinamica cuvintelor și sensurilor asumate tacit în structura invizibilă a acestora. Despre ceea ce avem curaj să ne|spunem în timpul sau la final, despre cuvintele de forță care definesc relațiile.
Proiectul a început în cheie personală, primul stadiu al acestuia fiind de fapt o analiză rece, sarcastică, asemenea unui exercițiu de post-terapie a artistei față de propria sa experiență. Apoi aduse în ambianța platului de la Mogoșoaia sensurile inițiale au fost translatate într-o altă cheie, au fost adaptate ambianței și puse în rezonanță cu scrierile prințesei Martha Bibescu. În acest fel întreaga semantică și punere în scenă a proiectului a suferit o transformare vizibilă, a fost construit un alt tip de meta-limbaj care a dictat o nouă formă de expunere, o nouă și altă manifestare plastică a acestuia in situ – spațiul Ghețăriei.
Instalația sub forma unui zid de 9 x 3,5 m, realizată din aproape 150 de kg de „dale de săpun” produs chiar de către artistă reprezintă de fapt metafora unui layer privat de istorie subterană, o istorie necunoscută, intimă. Trimiterea la metamorfoza relațiilor a fost păstrată, dar strămutată într-o altă arie de sens: istoria întâmplată în boudoir, a poveștilor spuse, șoptite pe drumul, culoarul dintre saloane și dormitor. Istoria din perspectiva feminină, a doamnelor, istoria ținută în

jurnale care intersectează planurile narațiunii de la personal la general. Și astfel, am ajuns să căutăm în jurnalele prințesei de la Mogoșoaia; studioul artistei Ioana Maria Sisea devenind un fel tête-à-têtes - de femmes, cu noi și Martha, prin ale cărei jurnale am căutat alte perspective despre istorie.
Peretele acesta de săpun care îmbracă peretele de cărămidă al vechii ghețării poartă tatuat cu litere tipografice, de plumb, texte decupate din jurnalele Marthei Bibescu. În timp, apa care picură va spăla istoriile transpuse, cuvintele scrijelite transformându-le într-o spumă moale-colorată care se deversează în subterane...
Ana Negoiță
Toate femeile nefericite fac poezie, chiar şi cele care nu scriu versuri.
Martha Bibescu 

Centrul Cultural ”Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” Mogoșoaia Facebook: Centrul de Cultură ”Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”