Joom!Fish config error: Default language is inactive!
 
Please check configuration, try to use first active language

Articole

 

 

  
  
  

 ASCULTă ce-ți FACE PLĂCERE

 
RTVU - Original - Live

 

 

 

 

 
 
agerpres
 
Google+

Horoscop zilnic

RizVN Login

Dacă ești autor, jurnalist sau
doar pasionat de muzică, fă-ți
un cont și te ajutăm să-ți
publici articolele, piesele
preferate sau poeziile pe site!
Te-am convins? Înregistreză-
te, durează doar câteva clipe!



Donnerstag, den 28. März 2019, 15 – 17 Uhr
Institut für Romanistik, Universität Wien, Raum ROM 14, Spitalgasse 2, Hof 8, 1090 Wien
Vorträge:
-         Viviana MILIVOIEVICI: Eugen Todoran, eine markante Persönlichkeit im Banater Kultur- und Universitätsbereich
-         Vasile MAN: Die Zeitschrift „Studien zur Wissenschaft und Kultur“ im 15. Erscheinungsjahr
Buchvorstellungen:
-         Viviana POCLID DEHELEAN (MILIVOIEVICI), „Blau Unendlich“, zweisprachige rumänisch-deutsche Ausgabe (Arad 2018), Übersetzung/Vorwort Rudolf WINDISCH
-         Vasile MAN, “Eine Hand zum Himmel gestrekt”, zweisprachige rumänisch-deutsche Ausgabe (Arad 2016) Übersetzung/Vorwort Rudolf WINDISCH.
-         Vorstellung: Thede KAHL, Rudolf WINDISCH
Neuausgaben:
-         Viviana MILIVOIEVICI: Kulturelle Sequenzen aus dem Banat. (Arad 2019)
-         Vasile MAN Das Schicksal der Dichtung – Eine literarische Freundschaft – Berufung und Schicksal; Die Liebe als Thema der universellen Lyrik (Arad 2019)
Berichte:
-         Vasile MAN, Viviana MILIVOIEVICI: Monographie – Studii de cultură şi Ştiinţă, eine internationale Zeitschrift für Philologie
-         Internationales Kolloquium EUROPA: Zentrum und Rand, grenzüberschreitende Kulturelle Zusammenarbeit
Leseproben der Autoren
Viviana POCLID DEHELEAN
Vasile MAN
Veranstalter:
-         Rumänisches Kulturinstitut Wien
-         Zeitschrift Studii de Știință și Cultură
-         West-Universität „Vasile Goldiş“ Arad
-         Rumänische Akademie
-         Titu-Maiorescu-Institut für Banat-Studien
INVITAȚIE
Joi, 28 martie 2019, orele 15.00-17.00
la Institutul de Romanistică Viena, sala ROM 14, Spitalgasse 2, Hof 8, 1090 Viena
Conferințe:
-         Viviana MILIVOIEVICI: Eugen Todoran, personalitate marcantă în spațiul cultural și universitar bănățean
-         Vasile MAN: Revista universitară de filologie „Studii de Știință și Cultură” în anul al XV-lea de apariție editorială neîntreruptă
Lansări de cărți:
-         Viviana POCLID DEHELEAN (MILIVOIEVICI), Albastru - Infinit / Blau Unendlich, ediție bilingvă româno-germană, traducere și prefață de Rudolf WINDISCH, Arad 2018
-         Vasile MAN, O mână întinsă spre cer / Eine Hand zum Himmel gestrekt, antologie lirică, ediție bilingvă româno-germană, traducere și prefață de Rudolf WINDISCH, Arad 2016
-         Prezintă: Thede KAHL, Rudolf WINDISCH
Noutăți editoriale:
-         Viviana MILIVOIEVICI: Secvențe culturale din Banat. Studii și cercetări (Arad 2019)
-         Vasile MAN, Destinul Poeziei / O prietenie literară - Vocație și destin, Postfață, Iubirea ca temă a liricii universale, de Dumitru MIHĂILESCU (Arad 2019).
În pregătire:
-         Vasile MAN, Viviana MILIVOIEVICI, Monografie - Studii de Știință și Cultură, revistă internațională de filologie.
-         Colocviul internațional EUROPA: Centru și margine, cooperare culturală transfrontalieră
RECITAL POETIC
Viviana POCLID DEHELEAN
Vasile MAN
Organizatori:
-         Institutul Cultural Român Viena
-         Revista „Studii de Știință și Cultură”
-         Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad
-         Academia Română Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”

 

Pe data de 12 martie a.c. la Centrul Expozițional Olympia din Londra (Marea Britanie) s-a deschis a 48-a ediție a Târgului Internațional de Carte (LBF 2019), cel mai mare eveniment din industria globală a cărții.

Prezenţa internaţională la Târg este impresionantă, peste 60 de ţări expun în mod regulat, vizitatorii provin din 135 de ţări, şi participă peste 25000 de profesionişti din domeniul publicării de carte şi marketing.

Și anul acesta România este prezentă la Târg cu numeroase titluri de carte în limba română şi engleză. La orele 16.00. (ora României) a avut loc deschiderea oficială a standului de carte al României la Târgul Internațional de Carte în prezența Ambasadorului României la Londra, E.S. Dan Mihalache și a vicepreședintelui ICR, Mirel Taloș care au adresat cuvinte de bun venit vizitatorilor. Standul României a fost inaugurat în compania scriitorului Horia Gârbea, și a criticilor literari Daniel Cristea Enache, Dan Cristea și Răzvan Voncu.
Programul Autorul Zilei din cadrul Târgului Internaţional de Carte aduce în capitala lumii creative pe unii dintre cei mai aclamaţi scriitori contemporani, prezentând lucrările lor şi celebrând realizările lor. În prima zi a LBF 2019, Autor al Zilei este Caryl Phillips. Trei autori europeni sunt de asemenea oaspeţi speciali pe 12 martie: Simone Buchholz (Germania), Stefan Hartmans (Belgia) şi Antoine Laurain (Franţa). Autorul Zilei de 13 martie este scriitorul Seno Gumira Ajidarma, unul dintre cei mai de seamă scriitori din Indonezia. Pe 14 martie, Autor al Zilei este Holly Bourne (Marea Britanie)

Anul acesta, în centrul orientării de piaţă al Târgului este Indonezia, a patra cea mai populată ţară a lumii şi cel mai mare producător de cărţi din Asia de Sud-Est.
Târgul Internaţional de Carte de la Londra se încheie pe 14 martie.

 

Corespondent: Tatomir Ion-Marius

 

 

Între cele șase reuniuni literare la care am fost invitată în recentul meu maraton american, cea din 23 februarie 2019 de la Cleveland, Ohio, a fost așezată de la început sub semnul miracolului.Aceasta pentru că transportul între două state americane vecine, respectiv din Michigan în Ohio, s-a realizat tocmai în ziua când în familie era o aniversare importantă, la care tatăl celui sărbătorit a acceptat să nu participe, ca să facă, în schimb, pe voia mamei sale. Da, sper să înțelegeți că este vorba de fiul meu care a rulat aproape 3 ceasuri pe autostrada de lângă Detroit până la Cleveland, facilitând astfel întâlnirea mea cu iubitorii de literatură română din capitala statului Ohio. Programul seratei fusese inițiat de pr. ortodox dr. Remus Grama, care îmi mărturisea ce nevoie se resimte în comunitatea românilor de asemenea evenimente literare, mult prea rare, din păcate.

Cine ar fi crezut că într-o zi de iarnă începută cu cer senin însorit se lasă o asemenea burniță, gata să-ți strecoare frigul în oase? Surpriza neplăcută era că ți se cerea voința Anei lui Manole ca să înfrunți o vreme de-a dreptul dușmănoasă, cum era cea de dinaintea momentului începerii reuniunii literare, anunțate pentru ziua de 23 februarie 2019, ora 18.00 la Muzeul etnic și de artă de pe lângă Catedrala Sf. Maria din Cleveland. Surpriza a fost să văd că totuși au sosit-cred eu, tocmai pentru că le-am recunoscut figurile de la alte reuniuni precedente-cei mai avizați și interesați de literatură dintre românii localnici. Între ei, familia de artiști a Mariei și a lui Mircea Bârțan, nu altul decât poetul Mircea Ștefan, a avut generoasa preocupare de a pregăti bunătăți culinare și bachice pentru finalul reuniunii. Unul dintre participanți s-a prezentat cu o chitară, fără ca eu să-i înțeleg dintru început intenția, dar surpriza pe care mi-a rezervat-o a fost emoționantă. Aparatul de proiecție a imaginilor cu Ana Blandiana și cel de amplificare sonoră a înregistrării cu microrecitalul poetei realizat profesional la București și adus anume în America, așteptau în liniște să ne vină în ajutor la conferința mea despre Iubirea în poezia Anei Blandiana. Știam de ce efect fuseseră glasul poetei recitând și imaginile cu ea din programele de la Denver din 10 februarie a.c. în statul american Colorado și după o săptămână la Windsor în Canada.

Ceea ce eu pregătisem a fi o surpriză pentru organizatorii seratei literare era invitarea unei personalități din Cleveland la care nimeni nu s-ar fi gândit, rudă cu poeta. De cum m-am apropiat de sala conferinței, l-am văzut pe pr. greco-catolic Petre Stînea Mihălțan, căci tocmai despre domnia sa era vorba, cu statura-i impunătoare, având alături pe soția lui, doamna profesoară Carmen. Serata literară a început, moderată de domnul Remus Grama.

Imediat ce am prezentat biografia Anei Blandiana, poeta născută în martie 1942 la Timișoara în familia preotului Coman și a preotesei de obârșie din Mihalț, am invitat la cuvânt pe părintele Petre Stînea, care ne-a făcut câteva mărturisiri inedite. Atât bunica din partea tatălui său cât și bunica poetei s-au născut în Mihalț, ele fiind surori. Astfel, Ana Blandiana și Petre Stînea, tatăl preotului, sunt veri de-al doilea. Înainte de a pleca în America, părintele Stînea a fost timp de 12 ani preot în satul Mihalț și a cunoscut foarte bine locurile și tradițiile satelor din zonă, pentru care nutrește și acum o mare dragoste, fiind mândru să fi trăit în asemenea comunitate rurală. Din familie, el a aflat că bunica poetei s-a căsătorit în satul Blandiana, situat la 20 km de Mihalț. Dar bunica a murit înainte de a se naște Otilia Valeria, cum se numea viitoarea poetă. Când și-a dorit un pseudonim, poeta a ales toponimicul Blandiana, care este deosebit de melodios în sine. Dar totodată alegerea pseudonimului de “Ana Blandiana” mai dovedea că tânăra poetă nutrea o deosebită considerație pentru femeia simplă și modestă, care îi fusese bunică, și pentru locurile de obârșie ale familiei sale. Preotul și poeta nu au avut ocazia să se vadă față în față. În schimb, pr. Petre Stînea a întâlnit cândva în Alba Iulia pe Romulus Rusan, soțul poetei, căruia i-a povestit că tatăl lui, având exact același nume cu părintele Petre Stînea, s-a născut în 1945, fiind mai mic cu 3 ani decât Ana. Astăzi, oriunde ajunge în lume, poeta duce numele satului Blandiana, pe care părintele tocmai l-a vizitat, la o recentă călătorie în țară și l-a găsit la fel de frumos ca altădată, dar îmbătrânit din cauza plecării românilor tineri din zonă la muncă în străinătate.

Evenimentele biografiei s-au derulat mai departe. După un preambul dedicat biografiei dramatice a operei Anei Blandiana, am comentat faptul că poeta a totalizat 8 ani de interdicție comunistă, când nu a putut să publice, dar concomitent ea s-a bucurat de o recunoaștere europeană și internațională prin premii onorante. Astăzi Ana Blandiana este o personalitate internațională de prim rang.

Conferința mea s-a axat pe evoluția liricii erotice a Anei Blandiana, de la exuberanța feminină a începuturilor din Persoana întâia plural și până la volumul din 1972 Octombrie, noiembrie, decembrie, unde formele visului, ale somnului, moartea-iubire impun o voce cu totul singulară în contemporaneitate. Noul volum Variațiuni pe o temă dată, apărut la Editura Humanitas în 2018, aduce o altă perspectivă, cea a iubirii care are puterea de a răzbate peste pragul morții, acum când sufletul-pereche a trăit accidentul inimaginabil de a se îndepărta de ea, înghițit de o prăpastie imensă. Poeta înlocuiește lamentația tradițională în lirica română cu o meditație asupra sensurile existenței, ceea ce conferă noii cărți o dimensiune metafizică.

Publicul a savurat momentul când am comentat pozele cu prezența poetei între alți membri ai Academiei Europene de Poezie în anul 2007, în Capitala Europeană a Culturii, Sibiu. Doream să creez impresia că Ana Blandiana și soțul ei Romulus Rusan sunt alături de noi, da, aici, la Cleveland în statul Ohio al Americii, spre a admira cel mai valoros muzeu al diasporei române din întreaga lume. Aici poposise realmente cândva un alt coleg de an din studenția mea clujeană, Ioan Alexandru, care a venit în calitate de senator, moment povestit de Remus Grama în interviul pe care l-am realizat în anii trecuți.

Luând cuvântul, poetul Mircea Ștefan și-a amintit când a citit volumul 50 poeme al Anei Blandiana și Sonetele lui Vasile Voiculescu. Era vremea când chiar el debuta la Echinox cu Jean Pop și revede momentul când Doru Chirilă a fost sancționat și nu a mai publicat un timp.

În intervenția sa, pr. dr. Remus Grama a rememorat vremea când, proaspăt absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă la Sibiu, a activat la cea mai longevivă până astăzi publicație a culturii neamului nostru, “Telegraful Român”, având resposabilitatea de corector. După ce între 1701 și 1846, mai exact sub împăratul Iosif al II lea, se acceptă episcopii ortodocși, iar în 1846 Andrei Șaguna devine un Moise al românilor ortodocși, pe care a reușit să-i scoată din pasivitate, creându-le școli, o mitropolie recunoscută, chiar fiind un sfătuitor al împăratului, ziarul acesta al Mitropolitului Șaguna era o mare înfăptuire a culturii naționale. Andrei Șaguna a pus românii pe ecranul vieții politice europene, iar între colaboratorii pe care înaltul prelat i-a ajutat să se afirme, plătind școlarizarea la Universitatea din Leipzig timp de doi ani, publicistul și asesorul consistorial Nicolae Cristea, care a slujit Biserica Ortodoxă din Transilvania sub 4 mitropoliți, s-a dovedit a fi un clarvăzător, om de atitudine care a avut de suferit pentru verticalitatea sa, fiind întemnițat timp de 8 luni în închisoarea de la Vacs, Ungaria. În Muzeul etnografic și de artă din Cleveland se păstrează o poză originală, donată pe la 1900, reprezentând delegația celor 300 de români care s-au dus la Curtea Imperială din Viena cu Memorandul. Despre conferința dedicată Anei Blandiana, dl Grama a apreciat că este vorba de o mare poetă, “lumină din lumină”. L-am auzit apoi pe vorbitor spunând că “Anca Sîrghie este un sacerdot al cuvântului, care a adus o trăire profund românească prin cartea pe care a îngrijit-o împreună cu profesorul Marin Diaconu”, astfel că noua carte a lui Nicolae Cristea, intitulată Meditațiuni politico-istorice. Spre Marea Unire, este o restituire de valoare istorică. Ca prezentator al cărții, dl Grama a apreciat cele două eseuri politice La țintă și Din trecut spre viitor, cu semnificația lor documentară pentru epoca de la finele secolului al XIX-lea în Imperiul austro-ungar. Cartea Întâlnire pe calea undelor. Interviuri radiofonice despre scriitori români, vol.1-2, oferă cititorilor șansa unei panoramări a vârstelor literaturii noastre, cu personalitățile cele mai reprezentative, creionate sub forma unui dialog viu, nu lipsit de spontaneități în formulare și totuși profund în esență, dens ca informare documentară.

Acest intermezzo al lansărilor de carte s-a terminat cu autografe scrise pe cărțile dorite pentru citit în liniște de românii din Cleveland. Surpriza a fost faptul că am oferit participanților la eveniment o revistă românească din țară (“Lumina slovei scrise”, Sibiu, din care le-am adus nr. XIX și XX, recent apărute ) și o alta din America ( “Miorița USA”, Sacramento, publicație din care redactorul Viorel Nicula a trimis din timp 60 exemplare interesante din ultimii ani care să fie oferite în zilele viitoare și celor care nu au reușit să ajungă la serata din 23 februarie a.c., cei mai mulți din motive obiective.

Reuniunea s-a încheiat cu un recital ad-hoc, singurul la care în tot periplul meu american nu au fost invitați în seara aceea ploioasă și copii, deși nu mă îndoiesc că există elevi ai școlii de duminică la Catedrala Ortodoxă Sf. Maria din Cleveland. Am fost, în schimb, profund impresionată de lectura nuanțată făcută de doamnele Maria Bârțan (Dans în ploaie), Nina Klein (De dragoste), Dana Anadan (Descântec de ploaie) și Carmen Stânea (Furnica), după care poetul Mircea Ștefan să se oprească asupra motanului Arpagic din poezia pentru copii și nu doar pentru ei. Vasile Copaciu ne-a emoționat cu poezia Învață-mă să ard întunecat, iar Remus Grama a citit Lasă-mi toamnă, care ne-a amintit de interpretarea muzicală a Margaretei Pâslaru. Neașteptat a fost să vedem-așadar o ultimă surpriză- pe Gheorghe Lateș cântând acompaniat de chitară atât de ingenioasa poezie pentru copii La Paris, apoi enumerându-ne formațiile cu care el a evoluat pe scenele din țară. Era ca și când la Cleveland în acea seară de iarnă mohorâtă s-au trasat niște punți între trecut și prezent, cu participanți care au legat o mai puternică prietenie bazată pe credința lor în forța cuvântului purtător de frumusețe.

Domnul Petre Stînea a prezentat proiectele culturale pentru care încearcă să solicite Ministerului Culturii fondurile necesare. Cert este că dialogul diasporei cu țara-mamă se cere încurajat, spre a îmbogăți cultura română în speță, întrucât nici România nu mai poate ignora existența diasporei, cum se procedase în socialism timp de o jumătate de secol și nici diaspora nu poate evolua firesc fără ajutorul țării. La Cleveland, așadar, o seară literară însuflețită de simțirea românească autentică.

 

Anca Sîrghie

Îmi amintesc foarte bine de întâlnirea cu o persoană despre care nu știam că îmi va deveni un bun prieten, dar despre care nici nu mă puteam gândi că voi scrie atât de repede despre plecarea lui într-o lume atât de îndepărtată. Ne-am cunoscut în toamna anului 1998 la Viena. Un bărbat chipeș, energic, și respectos. Am colaborat mulți ani, ba mai mult, din 2011 am devenit colegi. Era un om sârguincios, cu un suflet nobil și deschis pentru a oferi sprijin semenilor săi, un coleg în care am avut încredere și cu care am lucrat extraordinar până în ianuarie 2019.  Născut la data de 02 martie 1949 în orașul Buftea, România, cu cetățenie română și austriacă, a fost căsătorit cu Agnes Maria. A lăsat în urmă un fiu, Alexander. A absolvit școala generală și bacalaureatul la Liceul „Barbu Ştirbei“ din Buftea. Studiile superioare le-a efectuat la Facultatea de romanistică a Universității din Bucureşti. În anul 1990 se stabilește în Austria și la doar câteva luni, începe studiul limbii germane la Berufspädagogisches Institut din Mödling. După acest studiu, se înscrie la cursul de computer specialist în Layout. A mai urmat cursul TEAM WORK –Desktop Publishing – “Ventura 2.0” și cursul de contabilitate, care se desfășoară în cadrul binecunoscutului Institut WIFI (Wirtschaftsförderungsinstitut) Austria. Nu se oprește aici și ambițios fiind, în anul 1992 este deja student la Institutul de Traducător și Interpret al Universității din Viena (UNI – WIEN, Übersetzer- und Dolmetscher-Institut). Desigur, pe parcursul anilor a mai frecventat și alte cursuri, atât în Austria cât și in România. În Austria, ECDL – European Computer Driving Licence Viena și studiul limbii engleze la Institutul Berlitz din Viena. În România înainte de anii 1990 a mai absolvit cursurile: Studii de Informatică, Diploma de Computerprogramator în Bucureşti și Regie film – Studii la Şcoala Populară de Artă din Giurgiu.  Înainte de a părăsi țara mamă condeiul a fost obiectul principal, care l-a însoțit în desfășurarea activităților sale ca redactor la diferite publicații, iar mai apoi ajungând și în funcții de conducere. A fost Director-fondator şi editor al ziarului VLĂSIA din România; Secretar de redacţie principal la ziarul Jurnal Internaţional din Bucureşti; Redactor de carte şi tehnoredactor principal la Editura RECOOP din București; Redactor de carte şi tehnoredactor principal la AROMAR din Bucureşti; Reporter corespondent al ziarului Informaţia Bucureștiului; Asistent de regie şi instructor cultural (metodist) în oraşul Buftea; Membru al FIJ – Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor din Paris; Membru al UZ – Uniunea Ziariştilor din România; Ziarist: corector, reporter, redactor al ziarului militar ÎNAINTE; Corespondent al ziarelor: Scânteia tineretului, Informaţia Buc., Flacăra. Nu pot să nu amintesc că a fost: Redactor-literar al Postului Radio-Tv Unirea din Austria; Redactor-corespondent al ziarului VOCEA TA din Germania; Membru al UZPR – Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România; Redactor-șef, fondator al publicaţiei La voix du Liban din Viena; Membru al Londoner Presse Club din Anglia; Membru al SZR – Societatea Ziariștilor din România; Membru al ÖJC – Österreichischer Journalisten Club din Austria; Membru al UNCAV–PRESS, filială a ONU din Viena; Membru al IDM – Institut für Donauraum und Mitteleuropa din Austria; Reporter-corespondent, acreditat la VIC-PRESS - ONU din Viena; Membru al Clubului de Presă CONCORDIA din Austria; Redactor al IPA – Internationale-Presse-Agentur din Praga; Reporter-corespondent de Presă din Centrul Europei pentru: Adevărul, Azi, CRONICA ROMÂNĂ, România liberă, Literatorul, Flacăra, Muntenia (în România); Literatură şi Artă (în Republica Moldova); Fondator şi Redactor-Şef al ziarului Grai românesc din Viena. Trebuie să mai amintesc că a fost Membru al Österreichischer Liga für Menschenrechte din Austria. A exercitat și profesia de Agent comercial, la Firma TORREX-Pharma din Viena, Agent comercial, la Editura Kremayr & Scheriau/Orac din Viena și a fost conducătorul unui curs de limba română la VHS Wien-Nord. Publicații: CHIPUL NEVĂZUT AL DESTINULUI – 2010, roman, redactor,  „Rumänien nach der Revolution“ – 2007, interviuri, coautor,  „Grai românesc“ – 1996, ziar, Viena, redactor-fondator, „ VLĂSIA“ – 1990, ziar, România, Director-fondator şi editor,  Prietenii lui Alex - 1990, carte pentru copii, Bucureşti, autor şi redactor, Preparate culinare din peşte – 1989, carte de bucate, autor, Rod tânăr – 1976, culegere de versuri – redactor şi coautor, DESCHIDEM MUGURI – 1975, versuri, coautor şi redactor de carte, Ţara de soare – 1974, versuri, coautor şi redactor de carte, EXCELSIOR – (1973 -1977) 5 culegeri de versuri, redactor de carte, “Trepte spre împlinire” – 1972, culegere de versuri şi proză, coautor. Am amintit biografia jurnalistului, pentru toți cei care nu l-au cunoscut cu adevărat pe Mihai. Astăzi, sâmbătă 2 martie, 2019, urma să-l felicit de ziua lui de naștere, ar fi împlinit frumoasa vârstă de 70 de ani, deși arăta mult mai tânăr. Și-a dorit mult asta, îmi spunea chiar și ultima dată când l-am vizitat la spitalul AKH din Viena, cu două zile inainte de plecarea lui la stele, ziua în care m-a îmbrățișat plângând și mi-a zis:”Știi că îmi doresc mult să ajung data de 2 martie, dar se pare că nu este posibil și de aceea te rog din suflet să faci tot ce te-am rugat pentru că, noi nu ne vom mai întâlni în această lume”. Avea dreptate pentru că asta s-a și petrecut. Doamne ce greu este, nu vă puteți închipui cu câtă greutate scriu aceste rânduri, pentru că l-am apreciat mult, a fost un om deosebit. Din păcate nu mai am cum să-l felicit de ziua lui, doar cu lacrimi în ochi și mare regret, pot să aprind o lumânare și să rostesc o rugăciune pentru sufletul lui plecat într-o lume îndepărtată, după cum am amintit la început, lumea veșniciei. Până la sfârșit s-a luptat din răsputeri cu o boală crudă, care a năvălit asupra lui și l-a luat dintre noi, sâmbătă dimineata, 2 februarie 2019, orele 2:45 când și-a dat ultima suflare. După ce am primit această veste tragică, am încercat să duc la îndeplinire tot ce mă rugase Mihai atunci când mai era în viață. Slujba de pomenire a avut loc la Biserica Romano Catolică din Leopoldau Hauplatz, Viena și a fost susținută de către părintele paroh Iulian Hotico împreună cu viitorul preot Bogdan Popescu. La această slujbă au participat persoane, care l-au apreciat pe Mihai, prof. Agneta Nae, prof. dr.Teodore Coresi, Ioan Mircea Popi, cumnații și câteva rude din partea soției, dar și prieteni austrieci, vecini de bloc ai familiei Anthony. Dupa slujbă, Agnes, soția lui Mihai, a rezervat o masă la restaurant pentru cele aproximativ 30 de persoane, unde s-a servit pomana, mâncare și băutură de sufletul lui Mihai. Așa a dorit Mihai să fie plecarea lui din această lume, în liniște și pace, și dorința i-a fost îndeplinită. Prietenii și colegii, care nu au reușit să fie prezenți la această slujbă, au trimis mesaje de omagiere și câteva dintre acestea le-am inclus la final în acest articol.  Regret enorm plecarea lui Mihai și nu pot să spun altceva decât: somn lin prieten și coleg drag, odihnă veșnică și Bunul Dumnezeu să te aibă de-a dreapta sa!

 

Nelu Godja RTV Unirea-Austria  02.03.2019

 

06.02.2018. Michael Cuțui (Viorel Băetu)

Destin

Trei reguli viaţa asta are

Ce le respectă mic sau mare

Indiferent de rang, de-onoare

Apare, creşte şi-apoi moare.

Se naşte, sigur doar o dată

Indiferent că-i făt, sau fată

Si-atunci când ciclul s-a sfârşit

O ia încet spre infinit.

Iar între cele două praguri

E viaţa, cu-ale ei meleaguri

Pe care mult vei rătăci

Până ce calea-o vei găsi.

Treci prin câmpii, cu flori şi iubire

Prăpăstii adânci, de chin şi mâhnire

Dealuri domoale, pline de pace

Râuri furioase, în care ura zace.

În vârf de munte extenuat

Priveşti în jos, cât ai urcat.

Şi-a treia lege o-nţelegi

Destinul nu poţi să-l alegi.

 

VERONICA BALAJ Radio Romania Timisoara

 

TOATĂ PĂREREA DE RĂU, o simțim când un suflet pleacă dintre noi!! De fiecare dată în aceste momente când legea firii își arată puterea implacabilă, când s-a întrerupt un fir al vieții, regretul ne înnegurează inima. Te conducem pe ultimul drum, drag prieten, păstrând în scrierile tale ca o mărturie a trecerii pe acest pământ. Dragă Mihai, îl rugăm pe Dumnezeu să îngăduie ca gândul nostru de bun rămas să fie auzit de îngeri, poate îți va fi mai ușoară urcarea spre ceruri. Să-ți dea Dumnezeu lumină veșnică în preajma sa.!! Nu ne rămâne decât să te comemorăm și să nu dăm uitării munca, strădania ta culturală. Ai îmbogățit o clipă de viață pământească cu sclipirea gândului tău. Te vom păstra în gând și inimă. Să-ți fei țărâna ușoară!!

 

Echipa ziarului Vocea ta și a agenției de presa Așii romani in frunte cu Ionela Van Rees Zota

 

Mihai a fost mai mult decât un scriitor, jurnalist și poet. Mihai a fost mai întâi de toate un foarte bun prieten. Unul pe care te puteai baza oricând și care răspundea prompt la orice i se solicita. Cu doar patru zile înainte de a muri, și-a luat timp și a scris pentru mine, pentru Ionela de la Nuernberg pe care nu a văzut-o live niciodată, dar pe care o cunoștea atât de bine ! A știut să își aleagă prietenii și cred eu că nimeni, niciodată nu l-a dezamăgit! Somn lin dragă Mihai și sa știi că te iubim și nu te vom uita niciodată!

 

Dr.Ionela Flood - președinta Asociației Culturale Românca Anglia și vicepreședinte RTV Unirea-Austria

 

Dragii mei, sunt de obicei în trecere pe la voi, totdeauna pentru ocazii speciale, pe care colegul nostru Ioan Godja le organizează pentru noi în pur spirit românesc. Sunt și de data aceasta alături de Dvs. în spirit și în gând, să pot aduce un gând pios lui Mihai Anthony, și un gând de solidaritate cu familia, colegii și prietenii. Noi ne-am întâlnit mereu la ocazii fericite, iar sufletele noastre s-au bucurat de o prietenie blândă și o înțelegere mutuală. Voi păstra această imagine în timp ce îi spun lui Mihai drum lin în lumină și odihnă spiritului în eternitate. Cu bine Mihai, să ne revedem cu bine în această și unică eternitate!

 

Col(r)dr.ing. Constantin AVĂDANEI- Grupul de Inițiativă „CENTENAR-MAREA UNIRE-ALBA IULIA-2018”

 

UN ULTIM OMAGIU adus bunului nostru prieten și colaborator de la RadioTV Unirea Viena, MIHAI ANTHONY Am aflat cu adâncă tristețe vestea trecerii în neființă a celui ce a fost, MIHAI ANTHONY. Ne-a părăsit unul dintre cei mai iubiți coechipieri din cadrul postului RadioTV Unirea Viena, un om cu suflet deosebit. Avea drept călăuză în drumul prin viață, o cugetare: „Celebritatea este cununa de lauri pe care adevăratele valori o primesc postmortem!” Nu ne așteptam ca să-i cităm așa devreme această cugetare și să i se înmâneze această cunună de lauri.  L-am cunoscut în ultima parte a vieții lui, când am luat contact cu activitatea postului de RadioTV Unirea, acolo acesta îndeplinind funcția de redactor literar. Dincolo de modestie și discreție, am evidențiat extraordinara sa întindere intelectuală, spiritul enciclopedic, natura și profunzimea preocupărilor sale în domeniul creației literare, în publicistică, în teatru și în lumea reportajelor. Domnul Mihai Anthony lasă în urmă o vastă operă literară, 13 cărți publicate și o creație publicistică deosebită. În tinerețe a fost un neobosit reporter și actor de film, a jucat în roluri episodice, în peste 25 de filme. Excelența în domeniul creației a fost dublată de un mare caracter. La ceruri va merge un suflet mare! Prieten drag, te vom pomeni și te vom purta în inimile noastre mult timp, de acum încolo! Să te ierte Dumnezeu și să te odihnească în pace! Sincere condoleanțe familiei!