ASCULTă ce-ți FACE PLĂCERE

 
RTVU - Original - Live

 

 

 

 

 
 
agerpres
 
Google+

Horoscop zilnic

RizVN Login

Dacă ești autor, jurnalist sau
doar pasionat de muzică, fă-ți
un cont și te ajutăm să-ți
publici articolele, piesele
preferate sau poeziile pe site!
Te-am convins? Înregistreză-
te, durează doar câteva clipe!



1. "ROMANIZAREA DACILOR - O TEORIE FALSĂ" - Rare au fost cazurile în care istoria unui popor a fost pur şi simplu măsluită într-un asemenea grad, precum este cel al românilor. Aşa-zisul nostru latinism îşi are originile în teoriile promovate intens în vremea Şcolii Ardelene (sec. (XVII-XIX), ai cărei reprezentanţi îndoctrinaţi în şcoli catolice, dar şi din dorinţa politică de a justifica dreptul istoric al românilor din Transilvania în raport cu autorităţile maghiare au mers până într-acolo încât au afirmat că românii sunt exclusivi urmaşii coloniştilor romani aduşi în Dacia după anul 106. Iată cum, dintr-o intenţie lăudabilă, aceea de a proteja majoritatea românească dintr-o zonă aflată sub stăpânire străină, a apărut un rezultat devastator pentru percepţia celor de astăzi cu privire la descendenţa lor. Totuşi întrebarea pertinentă care apare este de ce oare reprezentanţii Şcolii Ardelene au preferat să justifice descendenţa nobilă a românilor din latini, în loc să promoveze teoria descendenţei din daci, un popor cu mult mai nobil, mai vechi, şi mai bogat spiritual decât romanii?

 

***

2. "ISTORICII ROMANIŞTI" şi-au clădit opera pe teza falsă a romanizării, iar când s-a înţeles din izvoare adevărul, au început să simtă că opera li se năruie. DAR... împreună putem acţiona în vederea recuperării informaţiilor care ne-au fost, voit sau nu, ascunse decenii sau veacuri întregi de cei care au avut interesul ca poporul nostru să ţină capul plecat, să fie supus, să privească doar cu admiraţie către civilizaţia vestică. Este îmbucurător că tot mai mulţi români încep să înţeleagă că originea noastră adevărată este una din traco-geto-daci. "De la înălţimea monumentelor seculare, statuile strămoşilor reprezentanţi cu atitudini mândre de chiar sculptorii antici romani privesc spre noi şi aşteaptă să li se facă dreptate".

***

3. "The Hidden Roots of Europe" - La nivelul mileniului I î. Hr., populaţiile care locuiau pe teritoriile de astăzi ale României, Bulgariei şi Italiei, respectiv, dacii, tracii, etruscii, au creat culturi originare care au jucat un rol extrem de important în formarea artei greco-romane. Deşi numiţi barbari de greci şi de romani, populaţiile de mai sus amintite, au creat culturi cu nimic inferioare celor greceşti şi romane, ba chiar se poate spune, de pildă, în ce priveşte arhitectura şi arta, etruscii, tracii şi dacii i-au influenţat decisiv pe greci şi pe romani". Aşadar, nu geto-dacii ar trebui priviţi ca un popor romanizat, ci mai degrabă romanii ar trebui consideraţi ca făcând parte dintr-un popor tracizat de neamuri strâns înrudite cu geto-dacii.

"OPREŞTE-TE DACULE!" nu ştii că adierea aceasta de viaţă care suflă de la munte a uscat lacrimile copilăriei mele, a dezmierdat visurile mele de tânăr şi mă găsesc după o lungă despărţire, tânăr, îmbătrânit, cu fruntea brăzdată, cu inima sfărâmată, dezamăgit..." (Alecu Russo).

 

Valentin Roman - PE URMELE TRACO-GETO-DACILOR

 

 

 

Declarația unui oficial al Vaticanului:

LIMBA LATINĂ SE TRAGE DIN LIMBA ROMÂNĂ ARHAICĂ

 

Recent, Miceal Ledwith, confident al Papei Ioan Paul al II-lea, omul care a avut acces la arhivele secrete ale Vaticanului, a declarat că, potrivit informațiilor pe care le deține, limba latină se trage din limba română arhaică și nu invers cum cred lingviștii. Într-un interviu acordat postului de televiziune TVR Cluj, Miceal Ledwith, fost consilier al Papei Ioan Paul al II-lea și membru al Comisiei Teologice Internaţionale, unul din oamenii care au avut acces la documente secrete din arhiva Vaticanului, a făcut o declaraţie surprinzătoare: „Chiar dacă se ştie că latina e limba oficială a Bisericii Catolice, precum şi limba Imperiului Roman, iar limba română este o limbă latină, mai puţină lume cunoaşte că limba română, sau precursoarea sa, vine din locul din care se trage limba latină, şi nu invers. Cu alte cuvinte, nu limba română este o limbă latină, ci mai degrabă limba latină este o limbă românească. Aşadar, vreau să-i salut pe oamenii din Munţii Bucegi, din Braşov, din Bucureşti. Voi sunteţi cei care aţi oferit un vehicul minunat lumii occidentale (limba latină – n.r.)”. Conform declaraţiei lui Ledwith, la întâlnirea lor cu romanii, dacii nu au avut nevoie de translatori. Vorbeau în limba din care se născuse chiar latina. Pe Columna de la Roma, solii daci se adresează împăratului Traian fără translator. Din această perspectivă, românii apar drept unul şi acelaşi popor cu dacii, continuatorii direcţi şi legitimi ai acestora. Mai mult, rezultă că şi romanii au fost de neam tracic. Prin urmare, războiul pe care l-au purtat romanii pentru aurul dacilor a fost un război fratricid.

 

Părintele Ilie

În perioada 14 mai 1981, ora 20 16` 38” (ora Bucureștiului) și 22 mai 1981, ora 16 58` (ora Bucureștiului), aflându-se aproape opt zile în spațiul cosmic la bordul navei ”Soyuz-40” și laboratorul spațial ”Saliut-6”, Dumitru - Dorin Prunariu a devenit primul român din istorie care a zburat în spațiu și al 103 - lea astronaut din lume.

Pe 14 mai 1981, România devine a 11-a țară din lume având un astronaut în spațiu.

Date biografice aici: https://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Prunariu

 

TVR 60: Dumitru Prunariu, despre culisele zborului în spaţiul cosmic din 14 mai 1981

https://www.youtube.com/watch?v=kg0i161-wIk

Iată ce scrie în presa vremii :

Rumanian Said to Dock With Soviet Spacecraft

MOSCOW -- The world's first Romanian cosmonaut, accompanied by a Soviet veteran, docked a Soyuz-40 space capsule Friday with an orbiting space station manned by two other cosmonauts, Western space observers said.The linkup of the Soyuz and the Salyut-6 space station took place sometime between 11:30 p.m. and 12:30 a.m. Moscow time (3:30 p.m. and 4:30 p.m. EDT), the observers said. (…)

The pairing of a Soviet and Romanian completes the goal of the Russian-run Interkosmos program to launch a citizen of each of Moscow's East European allies into space. In addition to the Warsaw Pact nations, Soviet commanders have flown with crewmates from Vietnam, Cuba and Mongolia. Popov and Prunariu are likely to be the last men to dock with the Salyut-6 research lab, which has served nearly four years as the backbone of the Soviet space program. The space station is about the size of a house trailer.” (Sursa: UPI ARCHIVES, 15 May 1981, By John Moody)

Russian and Rumanian Are Launched Into Orbit

A Rumanian astronaut and his Soviet commander were launched into space today aboard a Soyuz 40 spacecraft, Tass, the official press agency, announced.

Dumitru Prunariu, a 28-year-old senior lieutenant in the Rumanian Air Force, and Lieut Col. Leonid Popov, 36, of the Soviet Air Force, were reported to be in good condition after the launching at 1:17 P.M., New York time. (…)

Tass said that the astronauts would dock with the Salyut 6 space station, where two astronauts, Col. Vladimir Kovalyonok of the Soviet Air Force and Viktor P. Savinykh, a civilian engineer, have been working since March 14.” (Sursa: New York Times, May 15, 1981, Page 00012)

Soviet and Rumanian Astronauts Return After a Week of Orbiting

A Soviet astronaut and a Rumanian astronaut returned to earth today after a week in orbit aboard the Soviet space station Salyut 6, Tass, the official Soviet press agency, reported.The Rumanian, Dumitru Prunariu, and the flight commander, Leonid Popov of the Soviet Union, successfully completed their mission in the Soyuz 40 spacecraft, the agency reported.They landed at 5:58 P.M. in the Central Asian republic of Kazakhstan, Soviet television reported. Two astronauts, who were sent into space March 14, Vladimir Kovalyonok and Viktor Savinykh, are still aboard the orbiting space station.” (Sursa: New York Times, May 23, 1981, Page 001009)

 

A consemnat,

Lucreția Berzintu

 

Pentru mine, cel puțin, a fost ceva absolut uimitor să văd niște tineri adulți având o astfel de atitudine, în ciuda faptului că unii aveau o anumită funcție importantă sau chiar câțiva ani de carieră în plus”

La recepția oficială a evenimentului, ”Iași – Capitala Tineretului din România 2019 – 2020”, din 2 mai 2019, care a avut loc în sala ”Vasile Pogor” din cadrul Primăriei Municipiului Iași am cunoscut o tânără voluntară din Baia Mare, pe Minodora Popan (17 ani), prezentă la eveniment alături de un grup frumos de tineri, parte din echipa BMCTR (Baia Mare – Capitala Tineretului din România 2018 – 2019).

Lucreția Berzintu: Cum a început acest proiect, BMCTR?

Minodora Popan: Aș vrea să vă spun unde a început acest proiect, însă nu sunt tocmai în măsură, așa că o să vă zic cum au mers lucrurile de când am intrat eu în familia aceasta, fiindcă așa îi numesc mai nou. 
La început, cam prin luna ianuarie 2018 eram încă de părere că nu prea am ce face cu timpul meu și nu îmi permiteam, din punct de vedere financiar vorbind, să urmez prea multe cursuri cum ar fi de chitară sau dans sau ce mă mai pasiona la acea vreme.
Viața mea se petrecea la școală, acasa și ocazional la bibliotecă sau la un centru de copii defavorizați din oraș. Atunci, am aflat întâmplător că se recrutează voluntari pentru ceva ce nici eu nu înțelegeam prea bine, așa că am ajuns, împinsă de la spate de o prietenă, direct în mijlocul acțiunii.

Lucreția Berzintu: Cum a fost la prima întâlnire, ca să zic așa ?

Minodora Popan: Oameni noi, multe abrevieri precum FONT, DJST, BMCTR, PONT, de care nu aveam idee ce înseamnă, o grămadă de informație și concepte noi, însa și o grămadă de căldură din partea coordonatorilor.

Lucreția Berzintu: Cu ce impresie ai rămas față de coordonatorii acelui proiect, ce ți-a rămas în suflet?

Minodora Popan: Ce nu o să uit niciodată este atitudinea lor față de noi încă de pe atunci: Ne tratau de la egal la egal! Pentru mine, cel puțin, a fost ceva absolut uimitor să văd niște tineri adulți având o astfel de atitudine, în ciuda faptului că unii aveau o anumită funcție importantă sau chiar câțiva ani de carieră în plus. Eram așa de obișnuită cu profesorii care ne ziceau mereu că "Nu ne-am legat șireturile deodată" și că suntem nesimțiți dacă ne spunem părerea, încât asta mi se părea cumva ireal. Tot pe atunci ni s-a zis nouă, voluntarilor, că orice conflict am avea, putem apela la unul dintre ei ca să îl rezolvăm ÎMPREUNĂ.
Așadar, a început să îmi placă așa de mult de acești oameni noi de la care simțeam că am ceva de învățat, încât am început sa merg la ședințele săptămânale de pregătire și să îmi aduc rând pe rând aproape toți prietenii în acest proiect. Și, din fericire nu am fost singura.

Lucreția Berzintu: Care a fost situația înainte de primirea titlului de ”Baia Mare – Capitala Tineretului din România 2018 – 2019”?

Minodora Popan: Pe vremea când noi doar ne pregăteam să primim titlul, cu două luni înainte să-l primim propriu-zis, aveam deja un număr de aproximativ 200 de voluntari. 
Săptămânile au curs, au început și proiectele încet, am aflat de meseria de "Lucrator de tineret" - un termen complet nou pentru mine și m-am trezit direct în mijlocul unui "context de învățare"- un alt termen nou. Aveam oameni de încredere de la care să primim un feedback constructiv și mai ales ajutor dacă aveam nevoie.

Lucreția Berzintu: Cum a decurs învățarea în acest domeniu nou pentru tine, acomodarea, integrarea?

Minodora Popan: Practic, am realizat că am aptitudini sociale și de comunicare, că nici la capitolul idei nu stau prost, încet am început sa trec peste frica mea de a vorbi în public și după câteva luni am ajuns să fiu numită coordonator de voluntari la Summitul Tinerilor. Am avut, de asemenea, ocazia să văd cum zeci de voluntari trec și ei prin aceste așa-zise procese de învățare și, în cele din urmă, toți eram conștienți de un lucru: Părerea noastră, noi, contăm! Nu mai eram aceeași tineri cărora li se spunea să stea în banca lor, să aștepte să crească mari și până atunci să asculte de adulți.

Lucreția Berzintu: Cum au început proiectele?

Minodora Popan: Aici a intervenit Cafeneaua Publica. Ce-o fi însemnând și asta? Aceeași întrebare mi-am pus-o și eu la început, dar acum mi-am învățat lecția și pot sa zic că e o metodă de consultare care are loc sub forma unei cafenele. Practic pe fiecare masă se află un facilitator cu o întrebare și o foaie pe care să noteze răspunsurile participanților și câteva gustărele, că doar e o cafenea. Tinerii se plimbă de la o masă la alta și uite așa ies la iveală nevoile tinerilor: despre sistemul de învățământ, diferite cursuri de teatru/ dans gratuite, orientare profesională, cineva care să îi asculte, cursuri utile pentru viață (de exemplu de gătit) și multe altele. 
Odată puse pe tavă aceste nevoi venite direct de la sursă, am început să le transformăm in proiecte. Ca să fiu concretă, voi da și câteva exemple:
-XPress Dance (curs gratuit de dans contemporan pentru tineri facilitat de un coregraf);
-Soul Training (tinerii au fost ascultați de către un lucrător de tineret și au avut ocazia să se deschidă într-un mediu confortabil);
-Teatru Forum (o piesă scurtă de teatru care abordează o problemă din societate; la finalul acesteia, ea se reia, iar publicul poate să intervină oricând pe parcursul ei ca să schimbe ceva; acest proiect a fost dus în liceele din oraș unde elevii au avut ocazia să participe activ);
-Splash! Bătaie cu apă (un eveniment unde tinerii au venit cu peturi de acasă pentru a le folosi pe post de pistoale cu apă; acestea au fost duse la reciclat de către organizatori după încheierea bătăii cu apă):
-Târgul pufoșeniilor (unde s-a promovat adoptarea cățeilor de la ecarisaj, ba chiar s-au adoptat câțiva);
-Youth Development (un curs de dezvoltare personală pentru tineri, facilitată de unul dintre coordonatori împreună cu un domn profesor universitar);
Acestea sunt doar câteva dintre cele aproape 300 de evenimente de care am avut parte în timpul acestui proiect.

Lucreția Berzintu: Cărui fapt se datorează succesele voastre ca voluntari în acest program?

Minodora Popan: Am fost ghidați de mâini bune și am ajuns să dobândim competențe fie sociale, fie de organizare, coordonare sau chiar promovare in mass media. Personal, am realizat că am înclinații spre psihologie tot pe parcursul acestui program, deoarece înainte nu eram sigură de cariera pe care aș vrea să o urmez). Am văzut cum voluntariatul a devenit ceva cool în oraș, cum tinerii și ONG-urile s-au activat și am încrederea că, în ciuda faptului că am dat mai departe titlul de Capitală de Tineret acum câteva zile, orașul nu o să piardă magia asta a voluntariatului pe care a construit-o acum câțiva ani și care a ajuns la un nivel înalt în timpul capitalei.

Lucreția Berzintu: Acum, după ce ați predat ștafeta de Capitală a Tineretului din România Iașiului, în ce situație vă aflați ?

Minodora Popan: Suntem oraș finalist pentru Capitala Europeană de Tineret, iar în toamnă vom afla ce dă soarta. Între timp, proiectele și procesele/contextele de învățare continuă să aibă loc, lucrătorii de tineret se înmulțesc în fiecare an, voluntarii de asemenea, iar tot mai mulți tineri participă la evenimente și frecventeaza Centrul de Tineret

Lucreția Berzintu

  

Evaluare utilizator: / 1
Cel mai slabCel mai bun 

Col(r)dr.ing. Constantin AVĂDANEI

 

 

La 1 Mai se ține Armindenul sau Pomul de Mai, simbol al vechiului zeu al vegetației, care protejează recoltele și animalele.

Este ziua de nume a profetului Ieremia, de unde vine și numele. Armindenul era simbolizat printr-o ramură verde de fag, de stejar sau de salcie, pe care oamenii o prindeau la poarta casei.

Ramura rămâne prinsă în poartă, până  când se macină grâul nou. Când se coace pâinea din acest grâu, atunci se aprinde cuptorul cu armindenul.

În aceasta dimineață se împodobesc cu ramuri verzi stâlpii porților și caselor, dar și intrările în adăposturile vitelor, pentru ca oamenii și animalele, deopotrivă, să fie protejați de forțele distrugătoare ale spiritelor malefice.

Semnificația acestei sărbători o găsim în diferite izvoare istorice și religioase, amintind de prigonirea lui Iisus, crezându-se că, atunci când Irod omora copiii, a pus câte o ramură verde la poarta de unde ar fi început măcelul în ziua următoare. Însă, a doua zi, au apărut ramuri verzi la toate casele, iar Irod n-a mai știut unde să-l caute pe Iisus.

Așa a scapat de la moarte pruncul Iisus.

Etnologul Simeon Florea Marian descrie într-o lucrare obiceiurile de Arminden la românii de la poalele Munților Apuseni.

La 1 mai este un prilej de voie bună, și ca în orice sărbătoare în care nu se lucrează, se ține Armindenul cu lăutari, friptură de miel, pelin și liliac înflorit la pălărie. 

În unele zone, în noaptea de 1 mai se pune un pom , în secret, la poarta iubitei.

Se spune că în ajunul acestei zile, pentru ca viforul și grindina să nu se abată asupra satului, femeile nu lucreaza nici în casa, nici pe câmp.

În satele din Banat, Armindenul se pune la casele oamenilor harnici și ale fetelor de măritat. Creanga verde o așeaza feciorii noaptea, fără sa fie văzuți. Cei la casa cărora s-a pus Armindenul trebuie să îi caute pe feciorii care l-au pus și să le dea de băut.

O descriere originală a acestei sărbători o face poetul George Coșbuc în poezia ,, Armingenii”.

În tradiția populară, acestei zile i se mai spune si "ziua pelinului" sau "ziua bețivilor" și semnifică începutul verii. Armindenul se serbează pentru rodul pamântului, ca să nu bată grindina, impotriva dăunătorilor, pentru sănătatea vitelor. Se petrece la iarbă verde, unde se mănâncă miel și caș, apoi se bea vin roșu cu pelin.

La întoarcerea în sat, bărbații își pun liliac sau flori de pelin la pălării.

 


A consemnat din filele de folclor ale poporului român,

 

 

 

Col(r)dr.ing Avădanei Constantin

 

Președintele Grupului de Inițiativă „Centenar-Marea Unire-Alba Iulia-2018”   

      

 

 

Alba Iulia, 1 mai 2019