ASCULTă ce-ți FACE PLĂCERE

 
RTVU - Original - Live

 

 

 

 

 
 
agerpres
 
Google+

Horoscop zilnic

RizVN Login

Dacă ești autor, jurnalist sau
doar pasionat de muzică, fă-ți
un cont și te ajutăm să-ți
publici articolele, piesele
preferate sau poeziile pe site!
Te-am convins? Înregistreză-
te, durează doar câteva clipe!



Evaluare utilizator: / 3
Cel mai slabCel mai bun 

Primaria comunei Ciocanesti va invita la cea de a X-a editie a Festivalului National al Pastravului care va avea loc in zilele de 15-18 august 2013.

ciocanesti1

ciocanesti1

ciocanesti1

ciocanesti1

ciocanesti1

ciocanesti1

Evaluare utilizator: / 1
Cel mai slabCel mai bun 

 

romani care NU ne fac cinste html 6440e981

Un român (atentie, NU UN TIGAN!) a fost declarat de catre presa britanica "cel mai prost îmbracat hot din lume", dupa ce s-a costumat în femeie pentru a fura dintr-un magazin de bijuterii.
     Potrivit "The Daily Mail", Vasile Bogdan, 35 de ani, a facut parte dintr-o banda de hoti care a dat spargeri în magazinele de bijuterii, provocând o paguba de 300.000 de lire sterline. Vasile Bogdan intra în magazin îmbracat ca o femeie, iar apoi veneau si complicii lui, care spargeau geamurile magazinului si furau bijuteriile.
     Hotul din România purta o peruca neagra, o rochie si o caciula de blana. El a fost condamnat ieri la 10 ani de închisoare, dupa ce a fost prins de catre politia britanica, imediat dupa cel de-al cincilea jaf al sau. Potrivit politistilor, românul spunea ca este un somer în cautare de munca, dar anchetatorii au descoperit ca el calatorea foarte des în România, în perioadele dintre jafuri.
     "Cred ca ai venit aici cu scopul expres de a fura, lucru ce este organizat, planuit si înfaptuit cu determinare si profesionalism", i-a spus judecatorul în timpul procesului.
     Banda de hoti a spart patru magazine de bijuterii asiatice din estul Londrei, între noiembrie 2012 si ianuarie 2013. Bogdan a fost arestat dupa încercarea de a fura din magazinul Kowaj Jewellers pe 25 ianuarie. El a fost identificat dupa ce un trecator a vazut când îsi scotea peruca si intra într-o cafenea. Acolo, politistii l-au arestat pe Bogdan. Cu toate acestea, alti 10 membri ai gruparii lui Vasile Bogdan sunt înca în libertate.
     Vasile Bogdan ar mai avea patru condamnari pentru furt în România, unde a stat în închisoare vreme de sapte ani.

PS.: Ar fi interesant sa aflam parerea politicienilor români care, de 23 de ani, au distrus sistemul de educatie si posibilitatile de trai din tara, asemenea bande de tâlhari reprezentând astazi imaginea României peste hotare.   

Corespondenta transmisa de
Mihai ANTHONY

de Viorel Baetu


Nimic nu s-a schimbat în esență.

Noi încă iubim prognozele.

Mai ales pe cele bune!

Prognozele ne spun cum va fi viaţa noastră în epoca furtului de date.

Prognozele ne învaţă să alegem dintre două rele identice, pe una dintre ele.

Prognozele ne arată cu căt este mai bun un Snowden decât un Ansange.

Prognozele îi ridică, pe politicieni,

Prognozele îi coboară, pe ceilalți.

Moda prognozelor a rămas și s-a amplificat.

O și mai mare mulţime de oameni îşi câştigă banii, strângănd date, trecându-le prin maşini statistice şi interpretând rezultatele, după cum au nevoie cei care plătesc (vezi NSA!)

Deci avem și astăzi prognoze serioase şi prognoze neserioase, singura problemă e că nu ştim nici acum să le deosebim pe unele de altele.

Pentru asta nu a scos încă nimeni un “Manual de utilizare”, dar acuma avem NSA (National Security Agency) și ăștia știu !!!!


(Suntem în Germania dar scenariul, cu mici variaţiuni neesenţiale, este universal )

Otto, care trăieşte cu familia dintr-un salariu mediu pe economie, deschide ziarul şi citeşte.

Prognoza pentru 2013:

Conform ultimelor teste mediale, alegerile vor fi câștigate de Negru (CDU+CSU) în coaliție cu Galben (FDP) iar Angela Merkel va rămâne Bundeskanzelarin pentru următorii 4 ani.

-Asta înseamnă că  ne va merge mai bine, îi spune îngeraşul cel optimist care stă pe umărul drept.

-Celor care mai cred în minuni, îi şopteşte drăcuşorul cel pesimist care stă pe umărul stâng şi adaugă:

Europa Comunitară se zbate să iasă din criză.

EURO încearcă să nu se ducă la fund.

Grecii, portughezi, spaniolii, italienii, au o rată de șomaj care acoperă jumătate din populație.

-Încetează că ne apucă dimineaţa. Principalul e că  noi mergem în sus, îi spune îngeraşul cel optimist

-Dar ştii cum am ajuns la aşa o creştere? îl întreabă pe Otto drăcuşorul cel pesimist

-Sigur că ştie, doar la asta se lucrează de ani de zile, indiferent ce culoare au avut cei de la conducere, îi spune îngeraşul cel optimist.

Ne-am făcut că nu știm că grecii au mințit, că nu știm că americanii ne spionează, că nu știm că chinezii fură patentele, că nu știm......

-Da s-a lucrat din greu la neștiință, îi şopteşte drăcuşorul cel pesimist.

-Chiar dacă lucrurile au ieșit acum la iveală, câinii latră caravana trece, îl persiflează îngeraşul cel optimist

-Să vedem ce caravană, nu se lasă drăcuşorul cel pesimist.

Dacă vine carvana cu Steinmaier (SPD) la cârmă în coaliție cu Verzii (Ecologiști) atunci iepurii și mistreții o s-o ducă bine, să nu mai vorbim de broaștele care pot trece nestânjenite arterele de circulație.

-Cum asta? se arătă mirat îngerașul

-Iepurii se înmulțesc ca iepurii și dacă dușmani naturali nu au, căci lupii au fost surghiuniți în Europa de Ost, iar de împușcat nu e voie, populația iepurească va depăși în scurt timp populația omenească și va avea pretenția legitimă să conducă țara.

-Și broaștele?

-Peste tot unde există posibilitatea ca o broască să traverseze șoseaua, Ecologiștii vor face treceri de broaște, numai că dungile nu vor mai fi albe ci verzi.

-Ei și?

-Problema va fi, dacă o mașină poate încăpea între două treceri din astea verzi.

-Din cauza lungimii?

-Nu din cauza desimii, spuse drăcușorul și izbucni în râs.

-Vezi de treabă, ăștia nici dacă se aliază cu Gregor Gisi (Linke-stânga, foștii comuniști) tot nu ajung să strângă destule locuri în Bundestag (parlament) pentru a câștiga alegerile, spuse îngeraşul cel optimist.

-Mai știi, te faci prieten cu „dracu” până treci puntea și până la alegeri mai sunt două luni.

-Tu vezi totul negru, spuse îngeraşul cel optimist.

-Tu nu?

-Ba da, Negru (CDU +CSU) la alegeri.


Otto se scutură de cei doi „sfătuitori”.

Doar ştia să gândească şi singur.

Atâtea combinații de culori, ce era el pictor?

Scoase lista cu necesarul făcută în 2007.

1)O maşină, căci cea cu care trebuie să se ducă la serviciu are 12 ani vechime şi a început să coste mai mult reparatul, decât valorează maşina.

Schimbă 12 cu 18 și bifă punctul ca nerezolvat.

2) O căsuţă cât de mică, ca să nu mai trebuiască să  plătească chirie lună de lună. Bani aruncaţi!

Bifă punctul ca nerezolvat.

3) Un concediu mai acătări, că ultimele concedii le-a şters de pe listă.

Bifă punctul ca nerezolvat.

Reluă socoteala cu noile cifrele date de statistici.:

-Salarul lui înmulţit cu rata de creştere aduce pe an  un plus de X Euro.

Asta e bine!

-Majorările de preţ în 2013, plus rata de inflație dau pe an, un minus de Y Euro.

Y e mai mare ca X!!!

Asta iar nu e bine!

Plus cu minus dă  și în 2013 MINUS.

Luă lista, cu punctele tăiate, oftă din greu și sublinie cu două linii: DE FĂCUT ECONOMII !!!


Îşi readuse aminte de același citat, citit cândva, undeva:

Cu cât într-o ţară, se folosesc mai mult cuvintele “libertate”, “democraţie” şi “drepturile omului”, cu atât mai puţine “drepturi” şi  “libertăţi” are omul care trăieşte în această “democraţie”.

Totul ca acum 6 ani, gândi el.

Cu cât se folosesc mai mult cuvintele “dezvoltare”, “bunăstare” şi “ creştere a nivelului de trai” cu atât mai puţin are „un Otto” din toate acestea, căci “dezvoltarea” “bunăstare” şi “ creştere a nivelului de trai” se pierd pe drumul de sus în jos şi până să ajungă la mine, nu a mai rămas nimic.


Dar parcă tot mai bine cu Negru+Galben (Merkel) decât cu Roșu+Verde (Steinmaier), căci totuși nu vrea să trăiască într-o țară condusă de iepuri.

Lui Otto nu-i plăceau deloc morcovii!!!!


                       Să mai spună cineva că prognozele nu sunt folositoare!

Evaluare utilizator: / 2
Cel mai slabCel mai bun 

Festivalului Naţional al Păstrăvului Ciocăneşti – Bucovina

Ediţia a X – a 15 – 18 august 2013
Dacă-i hram, hram să fie”

 

Am trecut din Ardeal prin pasul Tihuţa spre Vatra sacră a Dornei, să ajung în comuna Muzeu Ciocăneşti – Suceava. Drumul m-ar fi dus direct pe munte dacă nu mi-ar fi luat ochii casele pictate cu motive naţionale tradiţionale, (pictura “puii”, motivele de pe case, luate de pe costumele populare din 1950) pe faţadele caselor majorităţii gospodarilor, aflate de-o parte şi de alta a Bistriţei Aurii.

Veritabil izvor de cultură, “Festivalul Păstrăvului” pentru care am venit din inima Ardealului, să mă bucur la Sfânta sărbătoare a Mariei, ţinută cu pioşenie la slujba din biserică de preotul Ilie Rusu. Obiceiul de a trece pe sub Icoana Maicii Domnului şi a-ţi pune în gând o dorinţă, m-a făcut să cred că ciocăneştenii s-au rugat pentru perpetuarea obiceiului rămas din moşi strămoşi.

Îmbrăcaţi în straiul de sărbătoare al costumului popular, după slujbă şi înconjurarea bisericii cum e datina, invitaţii şi sătenii au venit cu toţii la Casa de Cultură “Florin Gheucă”, aşteptaţi de primarul Radu Ciocan, care a făcut o introducera în ambientul festivalului, a implicaţiei dumnealui în ceea ce reprezintă sărbătoarea în comuna Ciocăneşti.

Doamna Prof. Univ.Dr. în Etnologie Angela Paveliuc Olariu, cu pasiunea iubitorului de folclor şi tradiţie a vorbit despre lada de zestre, “singura piesă de mobilier cu care miresele plecau, altădată, din casa părintească”.

Cu aceeaşi însufleţire şi patos a fost descris costumul popular, dar şi lăzile de zestre expuse, de doamna Minorica Dranca, directorul Muzeului de Etnografie din Vatra Dornei. Dânsa a purtat cu mândrie un frumos costum popular din zonă.

Au expus lăzi de zestre vechi de 100 de ani, femeile din sat: Valeria Ciocan (78 de ani), Olguţa Ţehanciuc, Lăcrămioara Cajvanar, Geta Arseniuc, Mihaela Grosariu, Stela Ţăran, Laura Niculiţă, Andreea Giosan, Sanda Lehaci şi Georgeta Coca

Curioasă am scos dintr-o ladă, cu sfială, covoare de pus pe perete, iţate de pus pe pat, iţari, cămăşi şi poale, componentele costumului popular bărbătesc, ii şi catrinţe femeieşti, chingi şi brâie în culorile steagului românesc sau cu motive geometrice specifice zonei, bundiţe, cămaşă cu altiţă, ciorapi de lână, tulpan cu franjuri, trăistuţă, pernuţe lucrate în cruciuliţe, plapumă, pătură ţesută. Zestrea pe care orice fată de măritat trebuia să o aibă.

Din lada de zestre nu lipseau crucea şi icoana ca semn de binecuvântare pentru tinerii căsătoriţi, o oglindă unde mireasa se gătea pentru mire, o năframă, ştergare frumos ţesute folosite pentru decor în semn de cinstire a icoanelor.

Pregătirea lăzii începea când fetele erau încă mici, la 7-8 ani. Uneori, la o cămaşă se lucra şi aproape un an de zile. Se începea de toamna şi se termina primăvară. Am aflat toate acestea de la doamna muzeograf Marilena Niculiţă care a participat activ la această sărbătoare şi care m-a însoţit şi la Muzeul “Ouălor Încondeiate”, unde am descoperit comoara de suflet a ciocăneştenilor, păstrată cu grijă.

Poetul Paul Braşcanu a lansat cartea “Drum de fier prin praf de puşcă şi ploaie de stele”, lucrare structurată pe patru capitole mari, care tratează aspecte ale cadrului natural şi profesional, împletită cu situaţia politică, economică şi militară a unor vremuri de ocupaţie austro-ungară şi nu numai. Cartea aduce în actualitate momente din istoria Căilor Ferate din Bucovina. Un memorial de aducere aminte, aş spune eu.

Impresionantă mi s-a părut colecţia de numismatică a domnului Gelu Toderaşcu, care a expus pe câteva mese, banii colecţionaţi, cât şi o colecţie de insigne.

Lansarea DVD-ului “Cântec şi poveste” a ciocăneşteanului Pamfil Roată, a fost taina dezlegată în cântec, a celui care cu dor şi patimă a transpus în cântecul popular, viaţa bucovinenilor, traiul în locul aproape de cer a celor ce vieţuiesc aici.

 

Culmea Suhardului.

 

Am urcat cu caravana de maşini pe povârnişul Munţilor Suhard alături de Ansamblul “Brăduţul” din Botoş. Am trecut de mănăstirea “Cuvioasa Paraschiva” la Mănăstirea “Sfânta Cruce”, locul de unde drumul pietruit continuă destul de abrupt spre culme. La prima stână am fost aşteptaţi cu o pâine mare împletită şi sare, de ciobanul Lupescu Gheorge de la Văcăria Săsii. Aici erau întinse mese pe care erau aşezate bucate: caş, urdă, roşii, ceapă şi castraveţi pentru deliciul turiştilor. Apă rece de izvor şi vişinată.

Am rămas impresionată de condiţiile oferite ciobanilor, dar şi celor care poposesc aici. Am găsit în vârf de munte la stână, cabine de duş, toalete moderne, apă la chiuvetă.

Gheorghe Giosan, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Animale din Ciocăneşti, mi-a spus că oamenii care stau cel puţin 4-5 luni cu animalele pe munte trebuie să aibă condiţii bune de locuit, iar produsele obţinute la stână trebuie să respecte condiţiile Uniunii Europene.

După degustare, caravana a urcat mai sus pe muntele Suhard la Stâna Şveţărie. Baciul Alexandru Şcheu a fost gazda a peste 200 de oameni. Pe lângă caş şi urdă, toţi cei care au ajuns la această stână au putut degusta cârlan jintuit şi alte bucate din carne de oaie pregătite la ceaun. Aceasta este cea mai frumoasă stână din tot Suhardul, aflată pe cel mai întins platou, de unde se pot admira toate aşezările din vale. Turiştii au fost interesaţi şi de modul cum se făcea şvaiţerul, mai ales că lângă moderna stână au rămas ruinele beciului în care şvaiţerul era păstrat pentru maturare 120 de zile.

„În trecut, în acest beci se ţinea şvaiţerul la dospit timp de patru luni. Beciul are o vechime de peste 150 de ani, erau mai multe compartimente unde se punea şvaiţerul la maturare”, a spus baciul Alexandru. 

Ziua în care au pornit plutele pe Bistriţa Aurie

Ocupaţie străveche a ciocăneştenilor, alt punct de atracţie al “Festivalului Păstrăvului”. La „Podul Negru” din Botoş au pornit plutele pe Bistriţa Aurie. Plutăritul a devenit o atracţie turistică pentru cei care ajung în zonă. Plutele au fost conduse de Vasile Morari, ciocăneştean trecut de 60 de ani, ajutat de Savu Rusu şi câţiva ucenici. Construieşte plute de la 16 ani, iar de la 17 ani le şi “cârmuieşte”, meserie pe care a învăţat-o de la tatăl său.

Călătoria cu pluta a durat aproape cinci ore. Localnicii, îmbrăcaţi în straie populare, au aşteptat plutaşii cu afinată, ţuică şi plăcinte trecerea plutelor, aşa cum o făceau şi în urmă cu mai bine de 40-50 de ani.

Concursul de pescuit la păstrăv

Pescuit la muscă cu participarea 15 pescari arbitraţi de tot atâţia arbitri. Aceştia au avut şi rolul de a ecologiza sectoarele de pescuit.

Locul I – Adi Ignat din Suceava.

Locul II – Marcel Hânceanu din Vatra Dornei.

Locul III – Valeriu Rebenciuc din Suceava.

Locul IV – Ion Dumitru (Paco) campionul naţional la spinning şi vicecampion mondial în 2011, adus de Paul Munteanu, participant la toate ediţiile festivalului.

Tot pe Valea Bistriţei s-a ţinut etapa finală a Campionatului Naţional de pescuit de pe mal la păstrăv stilul spinning, organizat de Liga română de spinning. După această etapă se definitivează lotul naţional pentru pescuit de pe mal la păstrăv.

În cadrul concursului s-a populat râul Bistriţa cu 1.500 de bucăţi de puiet de păstrăv curcubeu. Pregătirea, desfăşurarea şi premierea concursului de pescuit au fost făcute de membrii clubului “Rotary” Vatra Dornei, prin Leonard Rey.

Concursul de artă culinară

A reunit cei mai buni bucătari în prepararea produselor din peşte. Şase ciocăneşteni au fost premiaţi pentru gustul produselor, modul de aranjare, originalitate, diversitate de produse prezentate. Preşedintele juriului, Marilena Niculiţă.

Au primit diplome, premii în bani şi produse cosmetice:

Laurenţia Cecilia Ţăran – pentru varietatea produselor.

Olguţa Mihalciuc – pentru cea mai gustoasă reţetă de borş de peşte.

Elisaveta Ţăran – pentru reţeta ingenioasă de pizza cu păstrăv.

Laura Şcheul – pentru cea mai originală reţetă, peşte cu nucă.

Stela Ţăran – pentru cea mai frumoasă prezentare.

Vlad Moroşan – pentru platoul păstrăvarului.

Pensiunea “Melos”, premiul pentru “Cea mai ospitalieră gazdă”.

La Ciocăneşti am putut servi borş de păstrăv sau păstrăv prăjit cu mămăliguţă, am degustat “medicamentele naturale ale Bucovinei”, aşa cum a numit Ştefania Chiloti produsele obţinute din fructe de pădure.

„Nici un fel de medicament nu este ca siropurile naturale din afine, brad, zmeură, cătină, făcute după cele mai bune reţete, naturale 100 %, pentru că nu se folosesc decât fructe şi zahăr”, a precizat doamna Ştefania.

 

Spectacolul Festivalului la lumina focului de tabără.

 

În fiecare seară, de la ora 20.00, eu şi toţi cei care au ajuns la Ciocăneşti ne-am adunat în jurul focului de tabără alături de solişti şi formaţii îndrăgite: Ion Paladi, Ansamblul “Dorna Dorului”, Ansamblul “Plaiurile Pojorâtei”, Haiducii, Datina, Sorin Ursan Delaclit, Mircea Baniciu şi Ami.

S-a încins o horă mare seară de seară, la foc de tabără cu cântec şi veselie. Au mai cântat:Zorica Savu, Alexandru Pugna, Maria Tripon, Dorica Raţiu, Ion Paladi, Alexandru Recolciuc. Spectacol folcloric cu ansambluri de muzică populară.

Duminică s-au premiat cele mai frumoase case, care păstrează nealterate motivele populare specifice localităţii Ciocăneşti, premierea celor mai frumoase grădini cu flori şi a celor mai frumoase păstrăvării. Festivalul s-a încheiat cu “Hora plăieşilor”, dansată alături de Elisa Hechelciuc.

Ovidiu Ambrozie Bortă (BOA) a fost prezent cu o expoziţie de desene şi a executat portrete în caricatură celor care au dorit.

Casa parohială din Ciocăneşti s-a transformat în sală de audiţie pentru iubitorii muzicii clasice. Aici a avut loc a treia ediţie a manifestării “Compromisuri muzicale”, organizată de preotul Ilie Rusu. Au evoluat la pian, vioară şi vocal Mihai Rusu, Gabriel Rusu, Laura Maria Niculiţă şi Simona Şcheul.

Amiroase a cetină verde, a ierburi şi flori de leac prin casele bucovinenilor. Case asemeni inimii lor, bucuroşi de oaspeţi. Oameni de suflet la poale de munte.

În Bucovina închinarea e aproape de cer. Sfintele biserici şi mănăstiri pictate asemeni ouălor încondeiate de zugravii legendă a eroilor voievozi, păstrează sacralitatea locului, răsună de cântec şi închinare spre rugăciune.

Bucovina există dincolo de timp, există în iniţieri ancestrale. Drumurile bucovinene sunt repere a spiritualităţii unice şi inconfundabile, au sacralitatea căilor celeste, a sufletelor care caută spre Creator puterea de a duce mai departe tradiţia.

N-am ales eu locul şi timpul, nu eu am dorit să încerc bariera timpului spre munte. Cineva acolo Sus mă iubeşte, cineva m-a trimis să iau pulsul Bucovinei, să simt ca orice ciocăneştean bucuria pentru cele sacre şi de preţ lucruri pe pământ. Feeria şi lumina gândului curat, stă mărturie peste timp, fiindu-mi clar că, “Veşnicia s-a născut la sat”.

 

Gabriella Costescu – Sighişoara

Realizator emisiune “Suflet de Ardeal”